Artist

George Roșu

E născut în Brașov și fugit în Cluj, cu un ochi la Berlin. Desenează și scrie peste desene de aproape 15 ani, dar lui îi par mai mulți. E încadrat la ilustratori și profită de asta ca să apară prin reviste și librării Și-a propus să încărunțească repede. Are pisică de 10 ani și 8 kile. Este co-fondator al spaţiului de artă RAFT.

Alte articole

Clasă

De ce aleg elevii de etnie maghiară licee în limba română. Explicația unui profesor de statistică

de Andreea Archip

În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.  

07.09.2022
Clasă

Cum să crești un copil de succes. Sfaturi de parenting de la o mamă a trei fiice cu cariere de succes: două conduc companii IT și una este medic

de Adelina Mărăcine FOTO Dumitru Angelescu

Dezvoltarea curiozității, bunătății și inteligenței emoționale la o vârstă fragedă îi va ajuta pe copii să reușească la vârsta adultă. Dar există o abilitate pe care părinții nu pun accent suficient de mult pentru copiii lor astăzi: autoreglarea, explică jurnalista, profesoara și scriitoarea americană Esther Wojcicki, în vârstă de 81 de ani.

24.03.2023
Laborator

Editorial. De ce ne grăbesc? Între SUA și România, poveste de Crăciun agresiv comercializat și fad

de Cătălina Florescu

Pedala pe accelerație, muzica la maxim, viteză, hai, acum, repede, repede, repede. Astea ar putea fi indicațiile de pe un platou de filmare și, dacă ar fi așa, nu m-aș speria. Aș înțelege că anumite convenții cum ar fi cea în care realitatea este întreruptă pentru a face loc imaginației trebuie să se întâmple, altfel vor fi probleme și mai mari decât acest make-believe al artei. Numai că aceste cuvinte de mai sus nu sunt fictive, ni se întâmplă la fiecare sfârșit de noiembrie. Nu mai suntem oameni, se pare, ci am devenit doar un „accesoriu” al sărbătorilor de iarnă. Trebuie să intrăm în atmosfera creată atât în mediul online, cât și în magazine și casele noastre când dăm drumul la radio, TV, internet. Nu era însă așa.

21.12.2023