
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?
Când vine vorba de noua Lege a educației naționale, cred că avem trei aspecte importante de urmărit: ce roluri vor avea primarul, rectorul și inspectorul, vectori de putere în sistem. Legea va fi lansată în dezbatere publică la începutul lunii iunie, așa ni s-a promis. Suntem în iunie, o așteptăm.
Cu toate că în continuare se învață online în majoritatea universităților din Europa, reprezentanții birourilor de schimburi internaționale speră ca studenții care aleg să studieze peste hotare, cu puțin noroc, vor putea să meargă în persoană la cursuri din toamnă. Între timp, universitățile au venit cu programe adaptate perioadei, cum ar fi cele de consiliere psihologică și programe de ajutor financiar. În cadrul conferinței Eunic Mixers #9, reprezentanți din Germania, Austria și Belgia au vorbit despre oportunitățile din fiecare țară în parte și de ce studenții n-ar trebui să renunțe la visul lor de a studia peste hotare, nici măcar în pandemie.