
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Tenismeni, cicliști sau jochei au scris despre comedia „O scrisoare pierdută” în an electoral sau despre tragedia „Iona” în valul tragicomic universal, la sesiunea specială de bacalaureat desfășurată în Ploiești. 186 de olimpici la diverse materii și sportivi de performanță pentru care competițiile la care sunt înscriși se suprapun cu perioada examenului din vară. Deci sunt cei care nu pot susține examenul în iulie. Am aflat de la ei, după proba la română, cum s-au pregătit pentru Bac fără să-și neglijeze pasiunile.
O cerință pe marginea unui text scris de autorul Florin Lăzărescu, dată la simularea Evaluării Naționale în Bacău, a împărțit internetul în două. Tabăra ateilor a concluzionat că devenim fundamentaliști iar religioșii au găsit binevenită o astfel de inserție într-un examen. Nici unii, nici alții nu au citit însă textul, concluzionează profesoara Eleonora Fojică care analizează textul și falsa problemă a dezbaterii.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.