
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
Mai mulți elevi de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și Liceul Tehnologic „Pamfil Șeicaru”, din Ciorogârla, au învățat să înțeleagă și să combată bullying-ul printr-o metodă nonformală: teatrul forum. Doi actori, Andrei Șerban și Mădălina Brândușe, le-au ascultat poveștile și le-au transformat în spectacole de teatru cu un mesaj clar: ei înșiși au puterea de a schimba deznodământul unei situații de hărțuire. „Unele replici folosite în piesa de teatru sunt chiar replici pe care noi le-am primit când eram mai mici”, au mărturisit elevii.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.