
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

OP-ED. Ce se mai vinde prin școlile românești? De la cursuri, abonamente, meditații până la excursii de lux în Dubai sau New York. Sky is the limit. Zeno Șuștac, scriitor și activist, scrie despre acest Temu educațional.
Ales dintre mii de tineri din toată lumea, Răzvan Foncea, student la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, a reprezentat România la Youth4Climate 2022. Este o conferință pe schimbări climatice inițiată de Guvernul Italiei și United Nations Development Programme. Mai simplu spus, este acel eveniment la care Greta Thunberg și-a ținut, în 2021, discursul „Bla bla bla”, în care i-a ironizat pe marii lideri politici maeștri ai „bla bla”-ului și nu ai faptelor. Este o platformă de discuție incubator ai liderilor de mâine, acei tineri care azi și-au luat în cârcă misiunea demult ignorată - Planeta.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.