
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Ca părinți, suntem parte din fundația emoțională a copiilor noștri. Modelarea compasiunii de sine este indispensabilă acestei construcții. Când copiii își văd părinții tratându-se cu bunătate în momentele provocatoare, ei învață o lecție valoroasă despre reziliență.
OP-ED. O carte de benzi desenate sau un roman pot și ele să-ți spună câte ceva despre funcții și ecuații. Astfel de materiale bine alese sunt resurse fără limită de vârstă și îți dezvoltă imaginația și intuiția, inclusiv când e vorba de matematică sau fizică.
Timișoreanul Zeno Daniel Șuștac, avocat de profesie și tată implicat în domeniul educației prin grupul de inițiativă pe care l-a fondat, a scris o distopie despre sistemul educațional „nu doar de la noi”, după cum ține să menționeze. Băiatul său de 11 ani care a inspirat și personajul principal, pe Logo, a fost primul său cititor și critic. În universul închipuit în „Alandalia”, programa școlară are materii ciudate, matematica este „întorsomatică”, istoria e „tristorie”, informatica e „înfiormatică”, iar cancelaria este păstorită de profesori precum domnișoara Strâmbă-Nas, domnul Sever Nepriceputeanu, doamna D. Ispravă, domnul Mâhnici Boceală. Am vorbit cu autorul cărții despre mesajele inserate în ficțiunea care poate fi citită deopotrivă de copii, părinți și profesori, dar și de miniștrii educației postdecembriste.