
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Copiii fără acces la școală, din cauza pandemiei, din Marea Britanie ar putea să piardă 40 de mii de lire sterline, fiecare, din totalul veniturilor cumulate de-a lungul vieții de adult. La mii de kilometri distanță, un director american își ia o slujbă la supermarket ca să își ajute elevii în risc de abandon din cauza pandemiei. Hong Kong este obligat să introducă propaganda venită de la Beijing în școli, în urma protestelor din 2019. Copiii din SUA învață în această lună despre istoria afro-americanilor. Experții din Noua Zeelandă cer reformarea curriculumului și o mai bună formare a profesorilor și directorilor.
Când am intrat în Europa, această localitate din Iași era numită „polul sărăciei din UE”. Elevii de aici care terminau școala generală erau o excepție. Asociații și oameni s-au mobilizat și anul ăsta, la 18 ani de Europa, 9 dintre elevii de-a opta din Crucea au luat peste 5 la simularea Evaluării Naționale.
Coronițe, școli bune, școli rele, olimpiade și podiumuri - acestea sunt câteva dintre subiectele care au epuizat universul discursiv privind viitorul (și prezentul) politicilor educaționale de la noi, în aceste zile toride. Elevii, studenții și profesorii au intrat în vacanță, la fel și Ministerul Educației, se pare, fiindcă întârzie cu succes implementarea unor reforme prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Patru jaloane avea de îndeplinit Ministerul din componenta dedicată „României Educate”: primele trei vizau învățământul preuniversitar și nu au fost îndeplinite. A intrat în linie dreaptă doar angajamentul care viza universitățile.