
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Am considerat întotdeauna că școala este acea instituție care trebuie să fie înaintea vremurilor, că profesorii sunt primii care descoperă noutățile și tendințele din domeniul lor ca să poată crea competențe adevărate pentru copiii din fața lor. M-au mirat mereu studiile care spuneau că profesorii sunt categoria cea mai rezistentă la învățare, și nu doar prin țara noastră – să nu perpetuăm mitul unicității noastre absolute.
După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
Peste 1.400 de studenți ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au fost cât pe ce să rămână fără bursele pentru care au învățat un semestru. Universitatea a decis în mijlocul anului academic să acorde burse acelorași studenți de pe semestrul întâi. După proteste publice, instituția a decis să le dea și lor bursă încă patru luni. De unde vine însă toată zăpăceala și ce se va întâmpla cu bursele studenților la anul?