
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

În cel puțin 25 de județe zeci sau sute de copii și părinți au apelat de la începutul anului la liniile telefonice, asigurate de inspectoratele școlare, pentru a cere ajutor în legătură cu gestionarea emoțiilor. Potrivit datelor solicitate de Școala 9, cele mai frecvente probleme raportate de familii au fost despre cyberbullying, singurătatea copiilor și anxietatea lor în privința infectării sau a lipsei de acces la școala online.
În prima săptămână la catedră a vrut să-și dea demisia dintr-o școală unde, ca să chiulească de la ore, elevii o încuiau pe directoare în clasă. A rămas, gândindu-se la avantaje. A crezut că va avea mai mult timp liber, dar a ajuns să lucreze și în weekend. A întâlnit adesea părinți care veneau direct și îi cereau note mari pentru copiii lor, că „nu are oricum nevoie decât de diplomă”. Și directoarea școlii punea presiune pe ea să dea note mai bune. A devenit parte dintr-o anchetă DIICOT pentru descoperirea furnizorilor de substanțe care ajungeau la elevi. Este experiența a patru ani la catedră pentru o profesoară care a plecat în mediul privat. „Eu nu am putut să fiu profesor, psiholog, psihiatru, polițist, contabil, secretar și agent de pază simultan.”
În Pomârla, comună din nordul extrem al județului Botoșani, aproape de granița de nord a României cu Ucraina, s-a ridicat unul dintre cele mai moderne licee rurale din România. Se numește Liceul Teoretic „Anastasie Başotă”, iar sumele investite în el depășesc 10 milioane de euro. Elevii nu și-au început cursurile însă pentru că autoritățile locale nu și-au permis să cumpere și transformatorul impus de operatorul de curent.