
Pasionată de lumea vizualului. Visează ca aparatul ei să surpindă oamenii și poveștile lor.

Ce spun adolescentele din România despre siguranță, violență de gen și cu cine vorbesc despre asta?
De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?
Cu alegerile prezidențiale aproape, la început de an școlar, candidatul Marcel Ciolacu lansa vestea accesării a peste 2 miliarde de euro pentru învățământ și sănătate, încurajând primarii „harnici” să profite de aceste fonduri. Cu mai multe linii de finanțare pentru toalete conforme lansate în ultimii cinci ani, sute de elevi încă merg la toalete în curtea școlii. În satul Buda-Crăciunești, în județul natal al premierului, am prins ultimii pași înainte de darea în folosință a unei toalete de aproape 30.000 de euro pentru cei aproape 160 de elevi ai școlii.