
Pasionată de lumea vizualului. Visează ca aparatul ei să surpindă oamenii și poveștile lor.

Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Școala 9 a vorbit cu șase tineri născuți după anul 2000 despre cum se poziționează față de dreptul de a vota. Trei dintre ei încă nu pot vota, pentru că sunt minori, dar fac apel la adulți să-și exercite acest drept și pentru ei la alegerile parlamentare din 6 decembrie. „Nu există vot greșit“, crede Crina. Are 17 ani, iar recent a fost infectată cu COVID și a folosit această perioadă de carantină ca să se informeze mai mult despre candidați. „România e ca o mașină de jucărie pe care părinții ne-au dat-o nouă să o reparăm“, spune și Ștefania de 15 ani.
Elevii din învățământul obligatoriu, adică până la clasa a XII-a, nu pot fi exmatriculați. Deși nu este o noutate, acest lucru a devenit subiect de discuții aprinse între profesori și părinți, după ce prezentatorul TV Dan Negru a vorbit, într-o postare pe Facebook, despre elevii indisciplinați, pe care îi numește „loaze” și „cirezi de proști”, și care ar trebui dați afară din școală. Discuția a escaladat pe rețelele sociale și după ce un elev de la Colegiul Național „Ion Creangă” din Capitală și-a înjunghiat profesoara de japoneză în timpul unei ore. Părerile sunt împărțite: în timp ce unii spun că exmatricularea nu a fost niciodată o soluție, alții cred că nu trebuie sacrificată o întreagă clasă pentru binele unui singur copil.