Georgiana Riglea a fost un copil care a învățat în clasele primare că ea „nu poate”. Mai târziu, la facultate, profesorii au reușit să-i pună în valoare calitățile și așa a reușit să prindă încredere. De doi ani s-a decis să renunțe la jobul confortabil, dar care nu prea îi aducea satisfacții personale și a mers să predea la sat, în medii vulnerabile. Vrea să pună în valoare calitățile copiilor și să-i ajute „să crească niște adulți sănătoși, fără frustrări”.
În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
REZOLVAT PODCAST 2. Când vorbim de abandon școlar, adesea ne uităm cu un deget acuzator către școală. Deși unitățile de învățământ pot face multe lucruri să-i sprijine pe elevi, e nevoie ca toate instituțiile să lucreze împreună pentru a ajuta familiile vulnerabile. Asta înseamnă asistență socială, asistență medicală și consiliere școlară, așa cum UNICEF a pilotat deja în mai multe zone din țară cu rezultate. În al doilea episod din podcastul REZOLVAT, Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România vorbește despre modurile de intervenție care aduc rezultate în creșterea incluziunii școlare.