Am publicat anul trecut peste 130 de articole despre școală și oamenii care gravitează în jurul ei. Iată cele care ne-au plăcut cel mai mult.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Cristian și Cătălin Frâncu, instructori la centrul de pregătire în informatică și robotică Nerdvana, foști olimpici la rândul lor și cu elevi cu rezultate excepționale, acuză Ministerul Educației că i-a îndepărtat din comisia științifică, interpretând cu exces de zel un regulament. Ministerul se apără tot cu legea și susține că cei doi erau în incompatibilitate, fiindcă fiica lui Cristian se calificase la etapa națională. Nu era însă la clasele la care au făcut ei subiectele. „Ministerul ne pedepsește pentru că le insuflăm copiilor noștri pasiunile noastre”, spun cei doi și sunt hotărâți să cheme instituția în instanță.