18 tineri au ajuns să se judece cu Ministerul Apărării Naționale ca să nu plătească taxele de școlarizare pentru liceul militar, după ce au renunțat la studii. În spatele acestor procese este multă suferință, învinovățire și familii cu mari dificultăți financiare, dar și nevoia, spun foștii elevi, de a schimba legea.
Românca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.
Ioan Valentin Negoi a predat un opțional de istoria romilor la școala din satul prahovean Mărginenii de Jos, unde învață și romi, și români. Așa i-a venit ideea să realizeze materiale video despre trecutul comunității din care și el face parte. Elevii lui urmăresc proiectul RomStoria pe Youtube și Tik Tok, iar la orele obișnuite de istorie îi mai pun întrebări. Astfel, profu’ Negoi a aflat că ei au nevoie și de alte informații, pe lângă cele extrem de importante privind cei 500 de ani de sclavie și Holocaustul Uitat. Le-a povestit, de pildă, despre femei rome „care au schimbat lumea”.