Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.
În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”.
Proaspăt absolventă a Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați, Lăcrămioara Mușat nu s-a așteptat niciun moment să ia locul întâi la Olimpiada Națională de Limba și literatura română. Crede însă că a reușit să impresioneze comisia prin discursul sensibil și prin bucuria de a scrie și de a vorbi despre cărți, bucurie cu care speră să își contamineze și viitorii elevi. Fiindcă vrea „să încerce” să fie profesoară de română. Într-un interviu pentru Școala 9, tânăra a vorbit despre ce înseamnă performanța la Uman și despre prejudecățile cu care se confruntă elevii care merg pe ruta asta.
În fiecare an, după probele la Evaluarea Națională și Bacalaureat, se răspândesc în mass-media și pe rețelele de socializare „perlele” elevilor de pe foile de examen. Școala 9 a întrebat un psiholog, un specialist în educație, două profesoare de română și un profesor de sociologie ce se ascunde în spatele acestor greșeli gramaticale și de conținut ale absolvenților și ce spune despre societatea noastră faptul că arătăm cu degetul erorile unor copii.
