
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
O librărie din Belarus a fost închisă, iar proprietarul acesteia a fost reținut aproape o lună de zile după ce a pus pe rafturi, anul acesta, poemul pentru copii, „Baladă pentru un mic remorcher”, scris de poetul rus Iosif Brodski, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 1987. Un tribunal din Minsk a decis, la sfârșitul lunii octombrie, să interzică poemul, fiind deja trecut pe lista „operelor literare extremiste”.
Ce pot face guvernele lumii ca să nu mai copieze atât de mulți elevi și studenți? Să le mai dea o șansă, cred la unison experții internaționali care au participat la conferința Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică cu tema „AI și copiat”. Cu cât un examen este mai important și depinde de el viitorul tânărului, cu cât simte că are mai puține șanse de reușită față de un alt elev care a făcut meditații, cu atât tentația de a copia va fi mai mare, spun cercetările internaționale. În România, Bacul se poate da de mai multe ori, dar doar 20% din generațiile anterioare mai încearcă. Acum, o inițiativă legislativă vrea să le permită elevilor care l-au promovat să-și poată crește și nota.