
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

Crina Gilia Luha a înființat la Alba Iulia o „școală” unde îi învață pe tineri lecțiile cu care să reușească pe piața muncii.
Avem astăzi la doi pași de noi un alt război, după 80 de ani de pace în Europa, timp în care abia am avut vreme să digerăm tot răul și tot întunericul venit din discriminare, xenofobie și antisemitism. Am citit jurnalele unor tinere evreice, victime ale unuia dintre cele mai cumplite episoade din istoria recentă - Holocaustul. Lecturi terifiante, dar necesare. A studia fenomenul Holocaustului înseamnă a explora poveștile mânate de curaj, speranță, reziliență pentru ca rasismul să devină un arhaism.
Profesorii și învățătorii simt că rezistența elevilor pentru a parcurge un text a scăzut semnificativ în ultimii 4 ani, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de publicația americană de educație EdWeek. Deși cercetarea nu răspunde și la întrebarea „de ce?”, vinovate, cel mai probabil, cred specialiștii din educație, sunt pandemia de COVID-19 și dispozitivele tehnologice care concurează pentru atenția elevilor. Cu un attention span al copiilor din ce în ce mai scăzut, profesorii simt că a devenit o provocare să-i mențină implicați în lectură o perioadă mai mare de timp. Care sunt soluțiile?