
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

12 ani de școală și cinci de facultate, 17 ani legați cu aceeași rutină: eu într-o bancă, în fața mea profesorul. Am 56 de ani și de 28 de ani sunt profesoară în învățământul special (dintre care trei ani în Statele Unite, unde am lucrat cu elevi de liceu cu dizabilități de învățare). Ce mi-a rămas din cei 17 ani sunt câteva episoade, nu multe, în care am fost surprinsă, uimită, scoasă din zona de confort. Astăzi, când discutăm încrâncenat despre o nouă lege, eu mă întorc mai mult către profesorii care m-au format. Nu au fost atât de mulți. Putem astăzi să aducem mai mulți astfel de oameni în sistem?
Părinții care întârziau cu plata mesei au fost avertizați printr-un afiș „să nu mai aducă copiii la grădiniță”, iar pe dulap exista lista cu restanțierii la produsele de igienă personală: hârtie igienică, săpun lichid sau prosoape de hârtie. S-a întâmplat la grădinița „Rază de soare” din Bacău. Părinții s-au revoltat, au făcut plângere la inspectorat, iar conducerea școlii a recunoscut ca nefericită gestionarea situației, dar susține și că totul este legal. Acest caz deschide însă o discuție importantă despre bugetul școlilor, în ce măsură sunt prea puțini bani sau doar sunt manageriați prost.
Cum să comunici într-un mod atractiv despre o disciplină pentru generațiile Z și Alpha? Într-o perioadă în care edfluencerii încep să câștige teren, cercetătorul Cristian Presură le-a vorbit elevelor de la tema de Comunicare a Științei din cadrul Școlii de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele despre traseul său de la dublu corigent la fizică în liceu până la jobul de cercetător în Olanda. După 20 de ani în străinătate, Presură le-a mărturisit și că ar vrea să revină în țară să predea fizică la universitate.