
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
Inițiatorii proiectului Learn Human Future Skills își doresc să schimbe modul în care învață adolescenții. Să devină autonomi, să descopere ce profesii li s-ar potrivi și să afle ce tehnici de învățare îi ajută cel mai mult. Așa că și-au pus în gând să le ofere cursuri online ținute de traineri, într-o clasă virtuală. Au testat deja conținutul programului pe site-uri partenere, însă ar vrea să dezvolte totul pe propria platformă. „Acești tineri să învețe împreună abilități pentru deceniul sau chiar secolul următor”, spune Armina Sîrbu, cofondatoarea proiectului. Learn Human Future Skills a ajuns în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.
Lumea este într-o continuă schimbare, dar unele lucruri nu sunt înghițite de veacuri. Activista Antonia Pup arată cum din cele mai vechi timpuri oamenii s-au întrebat ce ar fi bine să învețe elevii la școală. De pildă, planul-cadru medieval era alcătuit din șapte discipline, grupate în trivium (gramatică, retorică, logică) și quadrivium (geometrie, aritmetică, muzică și astronomie). Astăzi avem aceleași dileme și poate nu ar strica să ne uităm la modelele trecutului pentru inspirație.