
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

An de an, la examenele naționale, absolvenții se confruntă cu unele exerciții care le creează dificultăți. Unele au răspunsuri care par prea simple, altele necesită mai mult efort de gândit. Totuși, aceștia sunt itemii care fac adesea diferența între nota dorită și nota primită. Profesoara de limba și literatura română Beatrice Simion a identificat exercițiile care ar fi putut să fie capcane pentru elevi.
O profesoară de limba română dintr-un sat vrâncean duce o luptă continuă cu abandonul școlar. Știe că există două praguri când poate pierde elevii în fața muncilor câmpului sau șantierelor din zonă: clasa a patra și clasa a opta. Așa că merge regulat acasă la copiii care nu vor să continue școala și la cei repetenți și vorbește cu părinții lor. „Profesorul face cât poate, dar este nevoie ca elevul să vadă că și părintele spune aceleași lucruri”, s-a convins Cristina Ene Bărbosu. Pe lângă această muncă suplimentară, profesoara își face orele cât mai creative, prin șotron sau escape rooms.
Cu informații adaptate vârstei, răspunsuri sincere și corecte științific și fără să recurgă la amenințări, părinții și cadrele didactice pot evita panica și anxietatea pe care discuțiile despre epidemia de coronavirus le pot cauza copiilor.