
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

Două limbi străine, puține competențe digitale, cel puțin șașe materii fără vreo legătură între ele, un amestec forțat între științele tari și cele umaniste, fără vreo noimă, o singură probă de evaluare specifică profilului ales la liceu, la care elevii pot da cu ușurință ,,skip”: așa arată Bacalaureatul cu de toate prevăzut în noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, aflat în prezent în consultare publică.
Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
Elevii din învățământul obligatoriu, adică până la clasa a XII-a, nu pot fi exmatriculați. Deși nu este o noutate, acest lucru a devenit subiect de discuții aprinse între profesori și părinți, după ce prezentatorul TV Dan Negru a vorbit, într-o postare pe Facebook, despre elevii indisciplinați, pe care îi numește „loaze” și „cirezi de proști”, și care ar trebui dați afară din școală. Discuția a escaladat pe rețelele sociale și după ce un elev de la Colegiul Național „Ion Creangă” din Capitală și-a înjunghiat profesoara de japoneză în timpul unei ore. Părerile sunt împărțite: în timp ce unii spun că exmatricularea nu a fost niciodată o soluție, alții cred că nu trebuie sacrificată o întreagă clasă pentru binele unui singur copil.