Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.
Anul 2023 s-a încheiat într-o notă cât de cât pozitivă: Guvernul a crescut bugetul alocat educației la 4,3% din PIB. Mai mult decât până acum, dar totuși, încă departe de ținta de 6% vehiculată de ani de zile. 2024 începe acum în cumpănă pentru sistemul de învățământ, cu schimbări ale schimbărilor, posibile modificări, amânări și promisiuni făcute și încălcate de autorități. Școala 9 vi le prezintă pe scurt.
În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Un facilitator comunitar și un activist, doi oameni de la firul ierbii care lucrează cu copii din comunități școlare, explică pentru Școala 9 de ce hrana în școli ar fi esențială.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
