Este part-time ilustratoare, part-time profesoară la Colegiul de Arte „Carmen Sylva” din Ploiești. Desenează mult și visează să deseneze și mai mult. O găsiți aici.
Sunt elevă în clasa a XII-a și mă pregătesc pentru Bac. În timp ce răsfoiam manualele și lista ce cuprinde operele de studiat – 18 la uman, 13 la real – am observat ceva care m-a deranjat profund: niciuna dintre aceste opere nu e scrisă de o femeie. M-am întrebat, de ce lipsesc vocile feminine din ceea ce ar trebui să fie o reflecție completă a literaturii române? M-am hotărât să nu mă mulțumesc doar cu întrebarea, ci să caut un răspuns. Așa a început cercetarea mea.
În aceste zile când universitățile își aleg studenții și sistemul de educație și-a selectat prin examenul de titularizare profesorii, Monica Halaszi și Horia Corcheș vorbesc despre cercul vicios al imposturii. „Poate că această întoarcere spre valori, spre seriozitate și spre respingerea imposturii din propria practică trebuie să fie nu doar o consecință a unor exerciții discursive atât în preuniversitar, cât și în universitar, ci și a impunerii, cu riscul unor cutremure de moment, a unei rigori în evaluare la toate nivelurile sistemului de învățământ”, cred aceștia.
Datele colectate la testarea PISA de literație arată că elevii care au acasă și citesc mai des cărți pe suport de hârtie au obținut rezultate cu 50 de puncte mai bune la citire decât cei care au declarat că citesc rar sau niciodată. Și elevii care citesc cărți pe dispozitive digitale au obținut rezultate cu 15 de puncte mai bune la lectură decât cei care citesc rar sau deloc. Există de asemenea o corelație între rezultate și numărul de cărți la care copiii au acces acasă.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
