
Născută în București, mutată de câțiva ani în Iași. De 15 ani fotografiază în stil documentar evenimentele importante din viața oamenilor. Mereu în căutare de povești autentice. Pasionată de documentare, graphic design, ilustrație și psihologie.

Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.
Liderii sindicali au acceptat ultima ofertă a Guvernului și au decis ieșirea din grevă, astfel că elevii se întorc la școală de mâine, 13 iunie. Potrivit calendarului, aceasta este și ultima săptămână de școală pentru majoritatea elevilor, mai puțin cei din anii terminali care susțin examene și care au terminat mai devreme. Doar că din cauza grevei, o parte dintre elevii de a opta și a douăsprezecea nu au mediile încheiate. După trei săptămâni de grevă profesorii au obținut: o mărire salarială de 25%, o primă tranșă de creșteri, pe noua grilă ce urmează să fie stabilită, de 50% de la 1 ianuarie 2024, versus 45% cât li s-a oferit anterior. Tot de anul viitor încep să primească vouchere anuale de 1.500 de lei până în 2027.
„Încep să-mi pierd prietenii din cauza inteligenței artificiale” - ar putea fi un intro pentru un episod din serialul Black Mirror care explorează scenarii apocaliptice într-un viitor în care tehnologia devine un dușman al omenirii. Totuși, e prima frază dintr-o postare pe Facebook din iulie 2025, când oamenii numesc chatboții „empatici” și spun că „îi înțeleg”. Chiar mai bine decât prieteni, familie, terapeuți.