
Născută în București, mutată de câțiva ani în Iași. De 15 ani fotografiază în stil documentar evenimentele importante din viața oamenilor. Mereu în căutare de povești autentice. Pasionată de documentare, graphic design, ilustrație și psihologie.

4 din 10 elevi români de școală generală nu înțeleg un text pe care îl citesc, fie că vorbim de textul unui afiș stradal sau chiar semnele de circulație. Asta arată Raportul național de literație pe 2023. La fel arătau cifrele și anul trecut. Ministerul Educației promite însă că prin noua lege se va reduce analfabetismul funcțional până în 2030 la jumătate. Am întrebat-o pe Gabi Bartic, CEO al platformei de evaluare standardizată Brio, despre rezultatele cercetării și cum s-ar putea interveni pentru a îmbunătăți pregătirea elevilor.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.
Peste jumătate din copiii din România contemplă ideea de a-și construi viitorul în străinătate, din cauza lipsei de oportunități educaționale și a neîncrederii sau nemulțumirii față de condițiile de viață din România. Această statistică ar trebui să ne cutremure pe toți: de la „simpli” cetățeni, până la guvernanți. Din păcate însă, am ajuns să mă număr și eu printre ei.