Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.
ANALIZĂ. Doar cinci universități din România ar putea să-și plătească facturile și întreținerea cu economiile făcute prin măsurile din educație. Comasările de școli, clase aglomerate, norma profesorilor crescută și numărul redus de directori aduc economii de 0,02% din PIB și tone de frustrare în sistem.
Datele colectate la testarea PISA de literație arată că elevii care au acasă și citesc mai des cărți pe suport de hârtie au obținut rezultate cu 50 de puncte mai bune la citire decât cei care au declarat că citesc rar sau niciodată. Și elevii care citesc cărți pe dispozitive digitale au obținut rezultate cu 15 de puncte mai bune la lectură decât cei care citesc rar sau deloc. Există de asemenea o corelație între rezultate și numărul de cărți la care copiii au acces acasă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
