Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
„Un asistent educațional nu îi va arăta unui elev doar un status care îi va rămâne toată viața, ci o cale de progres permanentă”, spune Veaceslav Caburgan, unul dintre specialiștii care au dezvoltat aplicația EdNeos. Proiectul intrat în finala competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație, urmărește evoluția elevilor. Mai mult, aplicația bazată pe inteligență artificială le trimite copiilor sarcini, în funcție de materia școlară pe care au nevoie s-o aprofundeze, iar aceștia lucrează cu informațiile până când chiar le înțeleg. Totul ca să mențină intact lanțul de cunoștințe, pentru că „sute de mii de copii au acest lanț fisurat și pentru 42% dintre ei, analfabeții funcțional, lanțul s-a rupt”.
Pandemia de COVID-19 continuă să adâncească problemele din sectorul educației. În Anglia, studenții nu mai pot și nu mai vor să plătească taxe la fel de mari, în Australia, cei care învață peste hotare vor să se întoarcă acasă, nemulțumiți de calitatea educației în vremea COVID. În India, un grup de fermieri care protestează împotriva guvernului și-au improvizat o școală pentru copiii dezavantajați. În ciuda închiderii școlilor, elevii singaporezi au avut cele mai bune rezultate la examene din ultimii 30 de ani. Peste Ocean, aflăm despre actrițe cunoscute care au încercat să-și bage fiicele la facultate prin mită.
Numai în pandemie, 8.000 de copii s-au întors din străinătate și au fost înscriși la școli din toată țara. Prin acești elevi, sistemul românesc de educație este pus față în față cu cel din Italia, Spania, Franța, Anglia. Despre adaptare, a elevilor remigranți cu noua școală și a profesorilor români la nevoile acestora, vorbesc în această săptămână profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș.