Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Un elev de clasa a zecea și profesorul său de geografie explică de ce e importantă pentru ei protejarea mediului. Unul din generația activistei suedeze Gretei Thunberg, cu ochii pe summit-urile de mediu și pe rețelele sociale tot mai active în lupta împotriva încălzirii globale. Celălalt, format într-o perioadă în care nu exista plastic și în care elevii aveau, totuși, o „cotă obligatorie” de deșeuri de adus la școală. Lucian Cismaru (16 ani) și Dan Eremia (46 de ani) de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București încearcă să atragă atenția cu privire la Planeta pe care o lăsăm moștenire, mai ales în contextul în care războiul din Ucraina ridică nivelul poluării.
După ce a construit 28 de case pentru familii vulnerabile, Bogdan Tănasă, un antreprenor de 47 de ani, face la doi pași de Iași, în comuna Popricani, un centru educațional. Construcția de 600.000 de euro, strânși toți din donații, este deja gata, iar din toamnă cel puțin o sută de elevi vor învăța aici să fie instalatori, electricieni, strungari sau croitorese și vor mânca o masă caldă după școală.
Cine ar trebui să plătească pentru participarea profesorilor la banchetele de final de clasa a opta sau de liceu? Este o temă pe care a lansat-o profesorul bucureștean Cătălin Osiceanu, într-un apel făcut către profesori, pe rețelele sociale. El susține că fiecare trebuie să își plătească ce consumă atunci când participă la aceste evenimente. Școala 9 a întrebat reprezentanți ai părinților și elevilor, care în mod normal sunt organizatorii banchetelor, cum văd ei lucrurile.