Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Femeile din Fâșia Gaza care au ajuns în România pentru tratamentul copiilor lor grav bolnavi trăiesc în continuare cu lipsuri financiare și așteptând să-și reîntregească familia - majoritatea au soți și copii încă în țară.
Este posibil ca persoanele care fac acte de bunătate aleatorii să nu recunoască pe deplin impactul comportamentului lor asupra altora, notează profesorul universitar Amit Kumar pentru revista Scientific American. Bunătatea poate avea consecințe pozitive neașteptate. Acum e și demonstrat științific.
De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?