Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Peste 200 de elevi din țară și-au spus părerea, într-un sondaj lansat în vară de Școala 9, despre sistemul de învățământ românesc. Astăzi, la început de an școlar și de Ziua internațională a Profesorului, publicăm opiniile lor despre calitățile pe care le apreciază cel mai mult la dascăli, dar și despre lucrurile care le displac la ei.
Sunt Ramona, profesoară de limba franceză într-o comunitate din judeţul Ilfov şi, în fiecare săptămână, duc cu mine aproximativ 300 de copii, 300 de poveşti, 300 de înfrângeri, 300 de victorii. Alături de ei: Dragoş* de la clasa I care se plimbă prin clasă, Gabi de la a II-a care îşi împunge repetat colegul cu pixul în obraz, Raluca de la a III-a care vorbeşte încontinuu, Ianis de la a IV-a care cântă manele în timpul orelor şi înjură. Copii care nu ştiu să-şi gestioneze emoţiile, copii cu care nimeni nu stă de vorbă sincer şi autentic, copii care nu înţeleg la ce foloseşte şcoala. Dar de asta sunt aici.
„Nu mai sta pe telefon!” e o strategie care și-a atins limita. Așa că părinți din toată lumea, din Sydney, Australia, până în București, România au decis să-și asume responsabilitatea pentru consumul nesănătos de social media al copiilor lor și să acționeze. Mișcarea „copilărie fără smartphone” vrea să ia povara detoxului digital de pe copil și să o pună pe adult, părinți, profesori și politicieni. Cum funcționează mișcarea și ce rezultate are?