Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
INVESTIGAȚIE. „Erau oameni care dădeau examenul de șapte ani”, povestește unul dintre studenții Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De ani de zile, generații întregi de studenți pică sistematic la examenele profesoarei de engleză Daniela Doboș.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
La numai 19 ani, Julieta Martínez călătorește în toată lumea ca să țină discursuri despre cum educația fetelor poate să ajute la rezolvarea crizei climatice. După 17 ore pe drum, din Chile, adolescenta a ajuns și pe o scenă din București, la Climate Change Summit. Iar anul trecut a fost invitată la un dialog cu Hillary Clinton, fost secretar de stat al SUA. Julieta e fondatoarea platformei Tremendas, care le dă voce adolescentelor din 18 țări din America de Sud și Caraibe. S-a hotărât să promoveze educația fetelor în contextul schimbărilor climatice, după ce a văzut cât de afectată e Patagonia, regiune administrată de Chile și Argentina, unde locuiesc bunicii ei.