
Liliana Romaniuc este profesor, trainer, reformator și expert în domeniul educației. Este fondatoarea a două școli private, una dintre ele școală Cambridge, a unui ONG, Asociația Română de Literație, profesor asociat la Universitatea Al. I. Cuza Iasi, fost inspector general de Iași, expert ARACIP și doctor în științele educației. Pasionată de învățare!

Carmen Țar Fonta este de doi ani învățătoare în comuna Frumușani, județul Călărași. Străbate până la școală 70 de kilometri prin trei județe Ilfov, Giurgiu și Călărași, ca să încerce să le fie alături celor 16 elevi ai ei, dintr-o comunitate vulnerabilă. A avut și zile cu un singur elev în clasă sau, în pandemie, cu doar patru elevi colectați, cu lecții făcute în jurul mesei unui localnic. Zile colorate diferit, uneori în nuanțe de gri, alteori pastelate, ca cea în care vor merge cu toții într-o excursie să-l întâlnească pe Moș Crăciun.
Nu există nicio sală de clasă fără un conflict. Diferența o face modul în care e soluționat. Asta crede psihoterapeuta Gabriela Bărbulescu și a împărtășit câteva trucuri și cu profesorii care au participat la seminarul organizat de Asociația Valori în Educație (AVE) unde s-a discutat despre soluții și moduri în care profesorii îi pot ajuta pe elevi să se integreze în colectiv și să își schimbe comportamentul.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.