
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

REZOLVAT. Sărăcia, rușinea, tabuurile care învăluie menstruația au transformat un proces fiziologic normal într-un subiect despre care nu vorbim. Și dacă nu vorbim, ignorăm probleme reale: peste 400.000 de adolescente din România se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar pentru ele, produsele menstruale devin un lux pe care nu și-l pot permite. Ce soluții sunt? Am discutat în al doilea episod din seria REZOLVAT cu Oana Constantin, cofondatoarea asociației Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, fondatoarea asociației Pe Stop despre educația menstruală.
Gabriela Maftei are 19 ani și este studentă la Iași, la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, în anul trei. A terminat liceul la 16 ani, în Ucraina fiind doar 11 clase și imediat s-a înscris la studii în România. Din Cernăuțiul în care sună astăzi sirenele de mai multe ori pe zi, tânăra a transmis gândurile sale către Școala 9.
„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.