
Scriitor. Excelolog. Organizator. Părinte. A lucrat la săptămânale, trimestriale și o agenție de știri și a coordonat o revistă pentru bărbați.

Există o imagine care circulă în această perioadă în bulele de pe rețelele sociale ale cadrelor didactice. Chiar dacă nu faceți parte din această categorie, este posibil să o fi văzut. Imaginea cu pricina reprezintă o bufniță în două ipostaze diferite, iar alături se află o legendă al cărei rol este, firește, de a explica ce reprezintă fiecare dintre ele.
Flavius Foica a absolvit în urmă cu 20 de ani Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din Prejmer, pe care îl conduce astăzi. Când era la liceu, nu putea să se bucure ca generațiile de astăzi de practica în clinica veterinară și la ferma didactică. În ultimii patru ani, de când este director, a transformat cu totul școala într-una modernă. Bătălia cea mai grea o are de dat însă cu mentalitățile. „Cred într-un învățământ agricol pentru că văd, în fiecare zi, ce înseamnă confortul adus dimineața de cana de cafea și felia unsă cu unt și miere”, spune directorul.
În Grecia, religia continuă să joace un rol decisiv în identitatea publică și educație. Între 81% și 90% din cetățeni se autodeclară ortodocși, conform studiilor. Însă sistemul educațional a făcut deja pași importanți în trecerea de la o abordare confesională înspre un model pluralist al educației religioase. Am stat de vorbă cu Marios Koukounaros-Liagkis, profesor la National and Kapodistrian University of Athens, despre reforma educației religioase și piedicile întâmpinate.