Studentă la arte, desenează cu fiecare ocazie în caietul ei de schițe, căutând neobișnuitul in cotidian. În timpul liber visează la forme și compoziții noi care așteaptă să fie descoperite.
Părinții care întârziau cu plata mesei au fost avertizați printr-un afiș „să nu mai aducă copiii la grădiniță”, iar pe dulap exista lista cu restanțierii la produsele de igienă personală: hârtie igienică, săpun lichid sau prosoape de hârtie. S-a întâmplat la grădinița „Rază de soare” din Bacău. Părinții s-au revoltat, au făcut plângere la inspectorat, iar conducerea școlii a recunoscut ca nefericită gestionarea situației, dar susține și că totul este legal. Acest caz deschide însă o discuție importantă despre bugetul școlilor, în ce măsură sunt prea puțini bani sau doar sunt manageriați prost.
„Let’s Go Digital!” se numește atelierul de creație pentru liceeni cu vârste între 14 și 18 ani. Până pe 1 mai, cei interesați să participe pot completa un formular online. Ulterior, vor fi selectați 10 dintre ei și aceștia vor lucra la primul lor film cu sprijinul unor mentori. Organizatorii vor acoperi costurile de participare.
„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…