Studentă la arte, desenează cu fiecare ocazie în caietul ei de schițe, căutând neobișnuitul in cotidian. În timpul liber visează la forme și compoziții noi care așteaptă să fie descoperite.
După jumătate de an de la implementarea măsurilor de austeritate în învățământ, ne-am întors la directorii cu care am vorbit în septembrie 2025. Situația nu e mai roz: în continuare, profesori predau materii care nu sunt specializarea lor principală, de tipul „istorie și muzică”, iar în cancelarii, „s-a dus naibii toată starea de bine și cultura școlii”.
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu nu i-a mai prelungit mandatul de președinte ARACIP (agenția care face evaluarea externă a școlilor) lui Șerban Iosifescu, care ocupa funcția din 2005. Cîmpeanu l-a acuzat pe Iosifescu, printre altele, de conflict de interese, că a făcut o angajare fictivă și de comunicare defectuoasă cu școlile. Într-un interviu pentru Școala 9, fostul președinte ARACIP răspunde punctual acuzațiilor ministrului.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.