Maria Ferăstrău este studentă în ultimul an la Paris 1 Panthéon-Sorbonne, unde urmează o dublă licență de filosofie și științe politice. Activă civic încă din liceu, ajunge la Paris și decide să compare cele două lumi în care trăiește, prin scris, pe care îl descoperă în primul an de facultate. Crede că se pot face lucruri frumoase, prin muncă și pasiune.
Cristina Beiten, 33 de ani, lucrează ca psiholog școlar într-un sistem în care simte că rolul ei chiar contează.
Părinții unei clase de la Școala Nr. 12 „Herăstrău”, una din cele mai căutate instituții de învățământ din Sectorul 1 al Capitalei, au fost anunțați pe grupul de WhatsApp că trebuie să dea fondul clasei. Asta în condițiile în care toate școlile din România sunt online și, de obicei, acești bani erau folosiți pentru a cumpăra diferite consumabile sau echipamente pentru sala de clasă. Colectarea fondului școlii și al clasei rămâne o realitate a școlii românești. Ministerul Educației le reamintește periodic școlilor că fondul clasei trebuie colectat sub formă de donații, prin intermediul asociațiilor de părinți. Însă un studiu Salvați Copiii realizat în 2018 arată că aproape jumătate dintre părinți nu primesc chitanță când achită fondul clasei.
Școlile ucrainene din zonele ocupate de ruși fie s-au închis, fie au trecut la programa rusă, fie s-au mutat exclusiv în online. Profesorii se tem de persecuții din partea ocupanților, chiar și când țin lecții virtuale. Iar mulți copii sunt nevoiți să abandoneze cursurile din cauza lipsei electricității, a conexiunii la internet și a nevoilor amplificate de război, scrie publicația Politico.
