
Matei Bumbuț este fotograf și elev în clasa a XI-a. Își împarte timpul între școală, fotografie, teatru și muzică.

Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Elevii din învățământul obligatoriu, adică până la clasa a XII-a, nu pot fi exmatriculați. Deși nu este o noutate, acest lucru a devenit subiect de discuții aprinse între profesori și părinți, după ce prezentatorul TV Dan Negru a vorbit, într-o postare pe Facebook, despre elevii indisciplinați, pe care îi numește „loaze” și „cirezi de proști”, și care ar trebui dați afară din școală. Discuția a escaladat pe rețelele sociale și după ce un elev de la Colegiul Național „Ion Creangă” din Capitală și-a înjunghiat profesoara de japoneză în timpul unei ore. Părerile sunt împărțite: în timp ce unii spun că exmatricularea nu a fost niciodată o soluție, alții cred că nu trebuie sacrificată o întreagă clasă pentru binele unui singur copil.
Pentru prima oară copiii dintr-un sat de romi cu 1.000 de locuitori au început școala gimnazială fără să treacă, preț de 7 kilometri dus-întors, peste un deal, printr-o pădure, peste un râu.