
Matei Bumbuț este fotograf și elev în clasa a XI-a. Își împarte timpul între școală, fotografie, teatru și muzică.

Anul școlar viitor este structurat pe cinci module de învățare și cinci vacanțe. România era printre țările cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa – 165 și cu o vacanță de vară generoasă, timp în care elevii uitau mult din materie. Din toamnă, elevii vor merge cu zece zile în plus la școală. Andreea Eșanu, expertă în educație și directoarea executivă a Coaliției pentru Educație, explică părțile bune ale noii structuri și atrage atenția cu privire la provocări: profesorii vor trebui să refacă planificările și să își regândească modul de evaluare.
Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?
Cum se fac de fapt politicile publice în educație? Ai o idee și o implementezi pur și simplu sau e mai mult de atât? Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale, care a creat proiectele Fizica Altfel, Chimia Altfel și începe Matematica Altfel, lucrează pe un format evidence based policy. Adică politici publice bazate pe date și cercetări. Președintele său, Cristian Hatu, a povestit la podcastul REZOLVAT cum face asta.