
Matei Bumbuț este fotograf și elev în clasa a XI-a. Își împarte timpul între școală, fotografie, teatru și muzică.

Din băncile școlii ca elevi și până la momentul în care ne angajăm, în cabinetul medicului unde trebuie să ne citim rețeta, acasă când citim instrucțiunile unui electrocasnic sau pe net unde suntem bombardați de informații, literația are un rol esențial în viața noastră. În România, doar 11% dintre elevi înțeleg în profunzime un text. Astăzi, 8 septembrie, se celebrează Ziua Internațională a Literației și noi lansăm o nouă serie REZOLVAT dedicată în întregime temei.
La Școala Gimnazială Sânpetru, cât copiii învață de acasă, profesorii amenajează un laborator de științe integrate. E adevărat că școala comunală e la numai 3 kilometri de Brașov. Au un robot de grădină pe care copiii îl vor programa să planteze legume, ochelari de realitate virtuală, software de realitate augmentată și imprimantă 3D. Au și panouri solare și un microbuz electric în plan. Pentru tot acest scenariu SF, capul răutăților este Mihaela Bucșa, o profesoară de fizică, pasionată de științe și care pare să fi lipsit de la lecția despre limite.
Ce învață elevii de gimnaziu din textele pe care le citesc în manuale? Mai degrabă pesimism decât speranță, arată o cercetare recentă. Am discutat cu Mădălina Chitez, una dintre autoarele studiului, despre cum apare acest ton în manuale, ce riscuri implică și cum pot interveni profesorii și părinții pentru a-l echilibra.