
Matei Bumbuț este fotograf și elev în clasa a XI-a. Își împarte timpul între școală, fotografie, teatru și muzică.

Ce e ok și ce nu e ok să se întâmple într-o relație? De ce este în regulă să spui „nu” fără să te simți vinovat ori vinovată? Cui îi ceri ajutorul dacă ai nevoie? Sunt întrebările pe care și le-au ridicat câteva sute de eleve și elevi care au participat la o serie de întâlniri organizate în București de asociația Pe Stop. Cu ocazia asta, adolescenții și-au dat seama că nu e chiar atât de rușinos sau neobișnuit să vorbești despre sex sau menstruație.
„Când intri în clasă, trebuie să îți lași toate problemele în afara ei.” De câte ori vi s-a spus asta? De câte ori ați transmis acest mesaj? Să nu ne spuneți că nu ați auzit niciodată acest îndemn. Este unul dintre cele mai vehiculate mesaje despre statutul și misiunea profesorului, care se concentrează pe beneficiarii educației, elevii, ceea ce este, până la un punct, normal, firesc. Dar există, credem noi, și un firesc al întoarcerii privirii înspre profesori, care par a fi transformați, de acest mesaj, în niște mecanisme ușor de programat și atât. Or, lucrurile nu sunt așa de simple. Nu sunt deloc simple.
În România, unul din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Pe 16 iunie, timp de mai bine de trei ore, la o masă ovală din sala „Avram Iancu” din Parlament, politicieni, medici și reprezentanți ai ONG-urilor au discutat despre acest fenomen și despre ce soluții există.