Descoperă jurnalismul din 2014 și își dorește să continue măcar până la pensie, adică până prin 2055.
„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.
Op-Ed. Aproape cu toții știm cum începe Biblia („La început Dumnezeu a creat …”) sau Hamlet („Cine e acolo?”) sau un basm („A fost odată ca niciodată, …”), dar a-ți ști începuturile, atunci când devii conștient că ceva major s-a întâmplat în viața ta, ceva care te-a schimbat irevocabil, acest detaliu vital ni se arată cam mai întotdeauna fără a ne fi orchestrat viața pas cu pas, detaliu cu detaliu.
Anul ăsta au susținut examenul de titularizare de trei ori mai mulți candidați decât posturi. Doar jumătate au luat media peste 7 necesară să prindă un contract pe perioadă nedeterminată. Concurență e mai ales pe catedrele umaniste, în timp ce la științe rămân locuri neocupate. Oricum, criza de profesori se simte nu doar în statistici, ci și în sălile unde candidații își primesc repartiția, după o procedură neschimbată de zeci de ani. Am fost în București la mai multe ședințe publice și am vorbit cu profesorii despre asta. Chiar și cei mai tineri dintre ei spun că „mai sunt multe lucruri de pus la punct până la a ne gândi cum ne titularizăm digital”.
