
Când nu scriu cod, sunt pasionat de fotografie și vizual. Iubesc mersul pe două roți.

În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.
Cracovia este orașul care a primit mai mulți refugiați ucraineni decât toată România - peste 130.000. La o populație mai mică de 800 de mii de locuitori, înseamnă că la fiecare șase polonezi s-a adăugat un ucrainean. De integrarea lor se ocupă coaliția Open Krakow, formată din 71 de organizații non-guvernamentale. Școala 9 a vorbit cu Urszula Majcher-Legawiec, coordonator pentru sistemul de învățământ, pentru a afla cum se adaptează cei peste 4.000 de copii ucraineni la școlile din al doilea oraș ca mărime din Polonia.
„Un aparținător al unei persoane cu dizabilități este epuizat, este prins în multe drumuri, în justificări”, și-a spus Elena Iordănescu, co-fondatoarea asociației Incotera, când a gândit, deocamdată doar pe hârtie, podcastul „Deschide-TE”. Un podcast în care medici, psihologi și alți specialiști să ofere sprijin și îndrumare pentru părinții copiilor cu sindrom Down, dar și informații și ghidaj întregii comunități despre cum să se comporte și să adapteze inclusiv infrastructura.