
Când nu scriu cod, sunt pasionat de fotografie și vizual. Iubesc mersul pe două roți.

Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Să ne îngrijorăm că nu avem încă legea educației trimisă în Parlament? Nu, crede Madlen Șerban, secretarul general al UNESCO în România și expert internațional în politici educaționale. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică ce înseamnă o reformă a educației, cât durează realizarea și implementarea ei și când încep să se vadă rezultatele. Nu crede că o lege organică ar trebui privită ca pe un panaceu pentru educație: „S-ar putea să fim încă tributarii mentalității că totul se întâmplă prin decret dat de sus.”
Continuăm seria de interviuri „Scriitori de manual”, prin care intermediem întâlniri între cititorii noștri și autorii români ale căror texte se găsesc în cărțile școlare. Săptămâna aceasta l-am întrebat pe Dan Coman, profesor de filosofie la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, poet și romancier, despre orele de mate și română de când era elev și despre primele iubiri din adolescență. La liceul sportiv, unde a predat după facultate, și-a adaptat metoda și a creat o strategie pentru un meci de fotbal în care Platon și Aristotel jucau în atac. Elevii de-a VIII-a pot citi două texte de-ale lui în manualele de română ale editurilor Corint și Art.