
Când nu scriu cod, sunt pasionat de fotografie și vizual. Iubesc mersul pe două roți.

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Ivona Munteanu predă limba și literatura română la gimnaziu și la liceu, la Liceul Tehnologic nr. 1 din Fundulea. Drumul profesional al Ivonei a început însă în publicitate, de unde a decis să plece pentru că își dorea ca munca pe care o făcea să aibă mai mult sens. Este o mare popularizatoare a lecturii în rândul elevilor, chiar dacă „îmi vin trei sferturi dintre clasele a IX-a care n-au citit o carte în viața lor”. Reușește și pe aceștia să-i facă să se apropie de cărți și ne-a explicat cum.
Pentru a-i învăța pe copii să înțeleagă materia, dar și să folosească informația pe care o citesc, literația ar trebui să facă parte din fiecare oră de curs de la școală, cred profesorii și specialiștii în literație de la Teach for Romania. Am adunat de la profesori de chimie, istorie, engleză și română, în cadrul unui webinar de literație, câteva jocuri și niște tips&tricks pentru cadrele didactice și părinți pentru a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte gândirea critică.