
Când nu scriu cod, sunt pasionat de fotografie și vizual. Iubesc mersul pe două roți.

Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.
REZOLVAT. Dezamăgită de tot ce nu merge, Ivona Munteanu voia să plece din țară. A decis până la urmă să rămână și să fie parte din soluție - așa că s-a făcut profesoară. A coborât repede „de pe tocuri”, cum avea să povestească, și și-a lăsat mantia de salvator acasă când s-a lovit de realitățile din școlile dezavantajate. Șapte ani mai târziu e tot aici, predă limba română la un liceu tehnologic din Călărași și este coordonatoare de literație la Asociația pentru Valori în Educație. Am vorbit cu Ivona despre ce înseamnă literația, cum poate fi dezvoltată la elevi, ce soluții are ea la clasă și ce resurse au profesorii pe platforma gratuită ALFABETAR.
Un studiu recent arată că oamenii care cred în conspirații sunt mult mai reticenți în a se vaccina. Teoriile conspiraționiste, ca cele care spun că serurile provoacă infertilitate sau conțin cipuri, pot fi o barieră în decizia părinților de a-și lasă copiii să facă vaccinul. Mai mulți cercetători de la universități din Marea Britanie au făcut un experiment social și au descoperit că atunci când părinții află că susținătorii conspirațiilor nu sunt atât de mulți cum credeau, decid să-și vaccineze copiii.