
Când nu scriu cod, sunt pasionat de fotografie și vizual. Iubesc mersul pe două roți.

Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Am citit multe (am vrea să spunem toate, dar poate că nu e așa) comentarii la articolele pe care le-am publicat în „Școala 9”. Unii dintre cititorii noștri ne-au dat dreptate, alții ne-au înjurat, a fost și o categorie care ne-a recomandat să mergem în școli să vedem care este realitatea (deși în fond noi nu am părăsit niciodată școala, deci transmitem de la fața locului). „Dacă doriți o recredibilizare a învățământului de ce scrieți asemenea articole?” ne-a întrebat cineva.
Stagii de practică pentru elevi în țară și străinătate și burse săptămânale, cursuri pentru profesori și un proiect de educație ecologică. Toate aceste programe cu fonduri europene de 700 de mii de euro sunt în desfășurare la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc. Liceul are laboratoare moderne și un simulator de vânătoare care l-au transformat într-unul dintre cele mai râvnite din zonă. La cârmă este directoarea Alina Cuciurean care fără să fi făcut cursuri de antreprenoriat, a învățat că nu poți aștepta mereu „să primești de sus”.