
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.

Pe site-ul Fundației Nobel profesorii și elevii găsesc lecții gata făcute pe teme actuale. Prestigioasa instituție suedeză gestionează averea omului de știință Alfred Nobel și acordă anual prestigioasele premii pentru chimie, fizică și medicină, dar și pentru literatură, pace și economie. Dacă folosesc resursele educaționale Nobel legate de aceste categorii, spun autorii lecțiilor, cadrele didactice ar putea ajuta copiii să aibă o revelație în clasă.
În perioada în care autoritățile încearcă să gestioneze pandemia de COVID-19, vom selecta și publica cele mai noi informații despre impactul acesteia în viața școlilor din România.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.