Cei mai mulți părinți se bucură că ies din școala virtuală copiii lor și intră în clase de astăzi, după o vacanță de o lună. Orele cu prezență fizică îi îngrijorează însă pe restul: se întreabă cum o să-i afecteze COVID-19 pe elevi în caz că se îmbolnăvesc, dar și cum o să se protejeze ceilalți din familie, dacă virusul va ajunge de la școală în casele lor. Încă nu se simt în siguranță. Tatăl unui elev, administratorul unui grup de Facebook dedicat părinților, spune că înainte de vacanța prelungită de primăvară au atras atenția că se încalcă măsurile anti-coronavirus în anumite școli, dar nu au fost ascultați.
În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
În 2007 a pus internet prin fibră optică la școală și a început să țină cursuri de digitalizare cu profesorii. Apoi, a bătut Europa în lung și-n lat cu echipe de elevi și profesori, în schimburi de experiență. Ca să ducă mai mulți copii în afară, profesorii dormeau pe jos în școala gazdă. A digitalizat pas cu pas toate clasele. A introdus standarde de evaluare și anul trecut a avut cei mai puțini elevi din istoria unității de învățământ cu note sub 5 la Evaluarea Națională. Totul se întâmplă la Școala „Gheorghe Popovici” din comuna Apateu, Arad, care îl are manager pe Claudiu Vlad. Un director care crede că școala de la sat poate să devină la fel de competitivă ca cea de la oraș.