Studentele afgane se tem că își vor pierde accesul la învățământ și chiar viața. Educația, în special a fetelor, are enorm de suferit după ce talibanii au preluat puterea. Trupele americane din Afganistan țineau sub control ascensiunea talibanilor dar, după retragerea lor, fundamentaliștii islamici au avansat și au instaurat teroarea. Visul tinerelor hotărâte să studieze s-a prăbușit într-o țară în care doar 65.4% dintre cei între 15 și 24 de ani știu să scrie și să citească.
La cursurile de educație emoțională pe care le susține, profesoara și psihoterapeuta Alina Chiracu spune că a descoperit cadre didactice care abia acum își descoperă nevoile și vocea. „Problemele lor sunt legate de locul de muncă: neînțelegeri cu părinții sau cu copiii, nerecunoașterea meritelor lor, presiunea timpului”, explică profesoara într-un interviu pentru Școala 9.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
