Cei mai mulți părinți se bucură că ies din școala virtuală copiii lor și intră în clase de astăzi, după o vacanță de o lună. Orele cu prezență fizică îi îngrijorează însă pe restul: se întreabă cum o să-i afecteze COVID-19 pe elevi în caz că se îmbolnăvesc, dar și cum o să se protejeze ceilalți din familie, dacă virusul va ajunge de la școală în casele lor. Încă nu se simt în siguranță. Tatăl unui elev, administratorul unui grup de Facebook dedicat părinților, spune că înainte de vacanța prelungită de primăvară au atras atenția că se încalcă măsurile anti-coronavirus în anumite școli, dar nu au fost ascultați.
OP-ED. Deputatul AUR Mugur Mihăescu, cunoscut mai ales de la „Vacanța mare”, grupul umoristic care a alimentat sexismul, homofobia și a normalizat violența domestică niște ani buni, a vorbit într-un live pe platforma X, despre educație. Trebuia să participe și Mihail Neamțu să-și zică viziunea despre cultură, iar eu și colega Ioana Pelehatăi de la Scena9 să relatăm, dar și să numărăm de câte ori e menționat suveranismul în discuție. Fără Neamțu, suveranismul a avut zero pomeniri, dar educația… Ei, bine, educația a intrat într-o operație chirurgicală complicată făcută de un om de pe stradă care întâmplător purta halat alb.
„Cel mai mare impact este atunci când profesorii lucrează împreună și discută despre impactul lor”, crede profesorul John Hattie. Autor al mai multor volume despre ce înseamnă o educație cu impact, cel mai cunoscut - „Învățarea vizibilă”, profesorul a rezumat, într-un interviu pentru Școala9, care sunt indicatorii la care un stat ar trebui să se uite dacă vrea o școală mai bună. Spoiler: nu este infrastructura. Și nici curriculumul.