Acum 136 de ani, un medic român redacta un manual de igienă pentru oamenii de la sate, fiindcă „tăranii suntu rădăcina arborelui naționalu”, potrivit moto-ului cărții. Atunci speranța de viață nu atingea 40 de ani. Medicul vorbea despre importanța aerului curat, despre alimentație și efectele alcoolului și fumatului la copii și tineri. Nimic despre sănătatea reproducerii. Dar era 1885. Astăzi, milionarul Richard Branson a revenit după primul zbor turistic în spațiu, în timp ce ultima găselniță a parlamentarilor români pentru a antrena dezbaterea publică este dacă să numim educația sexuală educație sanitară sau nu.
V-am invitat să ne scrieți portrete de profesori dragi în oglindă cu cei pe care i-ați pus în rama „așa nu”. Astăzi, profesoara Diana Gradu, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ne-a scris despre profesoara de română, „o rezervă inepuizabilă de cultură, de spirit critic, de sensibilitate și un munte de inteligență” și cea de fizică, „un veșnic vânător de greșeli”, care „umbla cu kalașnikovul permanent”.
Un prof bun de română poate să facă „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” să pară cool? Răspunsul nu e simplu. Dar două profesoare de română ne-au explicat de ce își doresc să nu fie nevoite să ducă noua programă școlară la clasă.