Sunt profesor educator la o grădiniță privată și am cea mai frumoasă profesie de pe Planetă. De pe 9 noiembrie suntem din nou acasă. Grădinița online nu mă încântă mai deloc, dar întreținem legăturile cât mai mult posibil. De trei ori pe săptămână, atât dimineața, cât și după-amiaza, ne vedem pe Zoom. Lucrăm în caiete respectând temele săptămânale din planificarea anuală, împărtășim impresii, ne jucăm. Pentru mine este foarte dificil să urmăresc copiii, să repet lucruri, să mă asigur că ei înțeleg tot. Și totuși, dacă în primele zile țipau în microfon și se forma haos, acum ne așteptăm rândul și ne respectăm între noi.
„Nu mai sta pe telefon!” e o strategie care și-a atins limita. Așa că părinți din toată lumea, din Sydney, Australia, până în București, România au decis să-și asume responsabilitatea pentru consumul nesănătos de social media al copiilor lor și să acționeze. Mișcarea „copilărie fără smartphone” vrea să ia povara detoxului digital de pe copil și să o pună pe adult, părinți, profesori și politicieni. Cum funcționează mișcarea și ce rezultate are?
După un an și jumătate de pandemie, țările lumii caută soluții pentru a face școlile mai sigure împotriva amenințării Covid. Cele mai multe state europene vor să-i aducă pe toți copiii la școală în noul an, cum este Italia care pregătește un program pentru transport în comun adaptat orarului școlii. În Marea Britanie, profesorii vor clase mai bine ventilate. Iar în India, copiii care au devenit orfani în pandemie vor primi o sumă lunară până împlinesc 25 de ani și educație gratuită. Mai puțin norocoase, țări precum Mozambic, care se zbat de ani de zile în sărăcie, nu știu cum aducă mai mulți copii la școlile puține și adesea greu accesibile.