În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Părinții au început să strângă bani pentru a le cumpăra cadouri profesorilor. Dacă unii se orientează către daruri simbolice, flori sau bomboane, există încă mulți părinți care adună sute de lei. Asta, deși Codul de etică pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar și Codul Penal interzic astfel de practici. Printre părinții care au fost constrânși să dea bani se numără și o mamă care lucrează ca polițistă și al cărei „defect profesional” a făcut-o să identifice în această colectă o faptă de corupție.
Educatoarea Adina Horga a adus în România un concept pe care l-a descoperit intuitiv: grădinița în natură. A aflat în timp că alte țări au o tradiție în asta, cum ar fi Danemarca, unde copiii învață în natură din anii 1980. Fascinată de outdoor learning, românca s-a inspirat apoi din țările nordice, din Anglia, Germania și Japonia și a implementat la noi un sistem pe care l-a francizat. Astăzi, copii din București, Arad, Timișoara și Sibiu de la grădinițele Adinei petrec ore bune în natură, două zile pe săptămână, chiar dacă plouă sau ninge.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
