Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
ALT-Școala. Când se gândește la meseriile viitorului, Rareș Bișag este convins că vor avea legătură mai ales cu spațiul. Așa că îi pregătește din timp pe elevi și studenți în sensul ăsta: să știe din ce e alcătuit un satelit și chiar să construiască unul. A gândit, alături de colegii săi din organizația Romanian Space Initiative, o platformă educațională pentru copii, care vor putea învăța aceste noțiuni folosind realitatea augmentată. Proiectul SpacedIN a ajuns în finala competiției Innovators for Children organizată de Impact Hub București, în parteneriat cu BRD Groupe Societe Generale.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
