Alte articole

Laborator

Eleva de pe primul loc la olimpiada națională de lectură. La proba orală a vorbit despre oamenii care i-au salvat pe cei din incendiul de la Colectiv

de Corina Dimitriu

Originalitatea a fost cheia către primul loc la naționala Olimpiadei „Lectura ca Abilitate de Viață”, spune, pentru Școala 9, Diana Găbureac, elevă în clasa a XII-a la mate-info, la Colegiul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș. Ea a convins juriul prin abordarea unor subiecte la care ceilalți concurenți nu s-au gândit. La prima probă a scris despre emanciparea femeii în Iran, iar la oral a vorbit despre cum, din dragoste, faci tot posibilul să-i salvezi pe ceilalți. Și a dat drept exemplu cazul celor aflați la clubul Colectiv în 2015. „A fost un subiect dureros de dezbătut, dar am încercat să ne concentrăm”, povestește Diana. Adolescenta va reprezenta România la Olimpiada Internațională de Lectură din septembrie. 

11.06.2022
Laborator

Carmen Tiderle, autoarea „poeziilor cu prostii” pentru copii: „Ni se spune că Eminescu e cel mai mare cu mult înainte de a ne da noi seama de ce”

de Cristina Radu

Elevii învață despre scriitorii clasici mai degrabă cu stres, decât din plăcere, e „mai ceva ca la fizică”, spune poeta Carmen Tiderle. Autoare a unor poezii scrise pe înțelesul celor mici,  presărate uneori cu neologisme, spuse pe un ton vesel, cu personaje care mai de care mai neobișnuite - un Giuseppe cu ochi din două cepe, draci care își învață copiii să nu citească și semne de punctuație-personaj care umblă separate -, Carmen Tiderle încearcă să aducă poezia mai aproape de copiii moderni, amatori de Tik Tok și Minecraft, scriind versuri... pe dos. „Fiindcă e mai puțin plictisitor când un urs e mâncat de mure decât când ursul mănâncă mure”, spune scriitoarea.

27.02.2021
Cancelarie

Istoricul Dragoș Sdrobiș: „Venitul universal de bază poate fi o soluție pentru a-i stimula pe tineri”

de Antonia Pup

În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.

08.06.2021