Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Autoritățile berlineze cheamă toți elevii și profesorii la școală în ultimele săptămâni de activitate pentru dezvoltarea unității grupului din care fac parte, ceea ce pe unii nu-i încântă. * Premierul Boris Johnson a declarat că va suplimenta bugetul pentru orele de recuperare a materiilor post-pandemie, ca să-i împace pe profesorii revoltați de situație. * Prima universitate chineză din Uniunea Europeană se va deschide la Budapesta, dacă opozanții lui Viktor Orbán o vor permite. * Universitățile din Spania spun că studenții rețin mai ușor informațiile dacă învață cu sprijinul realității virtuale.