O cercetare despre adolescenții din România, Croația și Italia arată cum s-au schimbat visele lor în perioada pandemiei, în special în starea de urgență. Coșmarurile au fost frecvente mai ales în cazul celor care au trăit, dincolo de izolarea de prieteni și colegi, situații dificile în familie: apropiații s-au infectat cu virusul sau chiar au murit. Autorii studiului internațional cred că visele ar trebui luate în seamă când se elaborează programe de prevenție pentru adolescenții care se luptă cu stresul cauzat de pandemie, pentru că s-a dovedit că ele includ experiențele emoționale din timpul zilei.
800 de profesori și bibliotecari vor primi jocul de societate „Inelul Timpului” dedicat istoriei romilor ca să-l folosească la ore și activități. Teme importante precum sclavia, Holocaustul și deportările vor putea fi abordate mai dinamic în sala de clasă.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.