Imaginați-vă o cină cu profesori, parlamentari, lideri de sindicat, conducătoare de organizații studențești, activiste din societatea civilă, specialiști în drepturile elevilor și actrițe care dezbat condiția educației în România. Acesta este formatul piesei „Ce e de făcut? Efecte ale măsurilor de austeritate din educație”, sub coordonarea regizorilor Bobi Pricop și David Schwartz, din care publicăm un fragment.
Numărul de atacuri asupra școlilor și a cadrelor didactice a crescut în acest an, potrivit datelor preliminare ale Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflicte armate. Cel mai recent atac a avut loc chiar pe 1 decembrie, în orașul Aybak din nordul Afganistanului, unde mai mulți copii au fost uciși și răniți.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.