În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Ministerul Educației lucrează la un chestionar de evaluare a procesului didactic de către elevi. Ideea nu este una nouă. Până acum elevii au încercat să facă un formular după știința lor și să-l distribuie în școli. De data asta, un sociolog, un psiholog și un expert în evaluare lucrează la itemi. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Educației Radu Szekely, din această toamnă va fi implementată varianta-pilot doar în școlile care doresc. Profesorii nu primesc nici sancțiuni și nici nu li se taie din salariu dacă feedback-ul de la elevi nu este pozitiv, ci șansa de a-și îmbunătăți metodele.
Cristian și Cătălin Frâncu, instructori la centrul de pregătire în informatică și robotică Nerdvana, foști olimpici la rândul lor și cu elevi cu rezultate excepționale, acuză Ministerul Educației că i-a îndepărtat din comisia științifică, interpretând cu exces de zel un regulament. Ministerul se apără tot cu legea și susține că cei doi erau în incompatibilitate, fiindcă fiica lui Cristian se calificase la etapa națională. Nu era însă la clasele la care au făcut ei subiectele. „Ministerul ne pedepsește pentru că le insuflăm copiilor noștri pasiunile noastre”, spun cei doi și sunt hotărâți să cheme instituția în instanță.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
