18 tineri cu vârste între 14 și 18 ani sunt invitați să scrie câte o scrisoare despre „despre ceea ce-i obsedează, despre ce-i face curioși în privința acestei lumi sau a perioadei pe care o trăiesc, despre întrebările pe care le consideră a fi cele mai importante”, iar scriitoarea Iulia Iordan le răspunde în scrisori sub forma unor poeme, aducând în actualitate și învățăturile filosofului Seneca de acum 2000 de ani. Așa a apărut cartea „Rămâi cu tine”, parte a proiectului „Filosofia la purtător. Scrisori către adolescenți”, recent publicată de editura Seneca, din care publicăm astăzi un fragment.
În zorii epocii moderne, în Transilvania, parte a Imperiului Habsburgic la vremea respectivă, a avut loc o adevărată reformă a învățământului. Principalii actori care au girat această reformă au fost împărăteasa Maria Tereza și împăratul Iosif al II-lea, aceștia considerând educația ca fiind centrală pentru a garanta stabilitatea Imperiului, de aceea au întreprins măsuri pentru înființarea școlilor în toate provinciile, inclusiv în Transilvania. Toate într-un nou episod din seria Școala veche.
Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?