15 ianuarie este ziua în care se vorbește (mai) mult despre Eminescu. În special despre poetul și omul Eminescu. I se recită poeziile, îi este evocată (din nou) viața, poveștile de iubire, se vorbește despre moartea lui (context în care se activează teorii ale conspirației). Și din când în când este adus în discuție și jurnalistul Eminescu.
Scriitorul finlandez Jukka Aalho a lansat recent o trilogie de poezie scrisă cu inteligența artificială. De ziua Internațională a Poeziei, autorul spune de ce trebuie să continuăm să scriem creativ chiar și când „roboții” o pot face.
De la „Luceafărul” pe care l-a învățat pe de rost fără să-și dea seama, de plăcere, la momentul în care „Floare albastră” a ajutat-o să treacă peste pierderea mamei și apoi la „Glossa” pe care a despicat-o în patru alături de studenții din SUA. Profesoara la Pace University Cătălina Florescu atinge, de Ziua Națională a Culturii, o temă esențială: se poate pune graniță între „xenofobul și rasistul Eminescu” și opera sa lirică?