
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Felul cum oamenii mari vorbesc cu bebelușii are aceleași caracteristici în 36 de limbi, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din York și Universitatea Aarhus, scrie Science Daily. „Limba bebelușilor” sau „discursul direcționat către copii”, cum mai este cunoscut, se referă la modul în care îngrijitorii vorbesc cu copiii mici și include, în general, un discurs acut, cu ritm lent și animat. Acesta a fost studiat timp de decenii pentru a înțelege de ce oamenii comunică în acest mod cu sugarii.
David Stescu este elev, fotograf și călător. Băiatul de 16 ani care suferă de autism își spune povestea în primul episod din „Drumul către ceilalți”, documentar ce vrea să crească gradul de conștientizare a acestei tulburări care afectează mai mult de 25 de mii de români. În clasa a cincea, David a trebuit să fie transferat la o școală privată din cauza bullyingului la care era supus din partea colegilor. Părinții lui vor să arate că și persoanele cu autism pot avea o viață activă, dacă sunt susținute.
În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.