
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

„Mi-am descoperit, cumva, singură pasiunea”. Nu a făcut nicio oră de meditații, nu a studiat la școală deloc limba spaniolă și nici nu a fost, până acum, vreodată în Spania. A mers însă de bunăvoie la un cerc de spaniolă organizat în Iași, la Palatul Copiilor. Patru ani mai târziu, Alexandra Maria Popescu, elevă în clasa a XI-a, a câștigat locul întâi la olimpiada națională de limbă spaniolă. Profesorii ei spun că Alexandra este exemplul că generațiile de astăzi sunt judecate prea aspru.
Septembrie a însemnat începerea școlii pentru majoritatea țărilor lumii. Școala 9 BRD a adunat știri din toată lumea pentru a crea un tablou al reîntoarcerii în bănci în contextul pandemiei. Problemele existente în sistemele educaționale s-au acutizat: de la căsătoriile cu copii în India, sărăcia din Africa, până la absența testării pentru COVID-19 în Europa și pierderile economice pe care le va suferi întreaga lume dacă nu pune accentul astăzi pe educație.
O societate are nevoie de viitori adulți independenți sau obedienți? Religioși sau doar altruiști fără ca asta să aibă legătură cu vreo credință? Școala ar trebui să dezvolte apetența pentru muncă sau imaginația? 88 de țări, printre care și România, au fost chestionate cu privire la aceste valori, scrie Visual Capitalist. Rezultatul arată că fiecare țară are propriile concepții despre ce e mai important în viață.