
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Mai puțin de jumătate dintre studenții care intră la facultate reușesc să o și termine. În lipsa sprijinului financiar, academic și emoțional, renunțarea pare singura opțiune.
Zece elevi, în prezent studenți la universități prestigioase din țară și din străinătate, au gândit acum doi ani platforma de meditații TeachU. Au avut în minte elevii din medii dezavantajate, care nu și-ar fi permis lecții particulare altfel. Când le-a venit ideea ca elevii să-i învețe voluntar pe alți elevi tot ce știu ei, nu era pandemie. Când școlile s-au închis, copiii și părinții au căutat alternative. Așa au ajuns să ofere peste 4000 de ore de pregătire. Pe lângă pregătirea pentru examene, copiii pot să se înscrie și la lecții de limbi străine, astronomie, lingvistică sau public speaking.
Sunt peste 400 mii de studenți în toată țara, arată raportul Starea învățământului superior. Rata abandonului este ridicată, aproape jumătate dintre cei care s-au înscris la studii de licență ajung să termine facultatea. Motivul principal este lipsa banilor, iar pe locul doi stă faptul că nu reușesc să-și ia examenele și să se adapteze la viața de student. La Universitatea din București de pildă, aproape 60% dintre studenți sunt din provincie. Am vorbit cu mai mulți tineri despre ce a însemnat adaptarea la jungla bucureșteană și cu un psiholog care oferă soluții celor care se simt anxioși sau stresați.