Profesori de Școala 9

„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.

 

Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.

 

Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon. 

 

Alte articole

Laborator

De la „Liceenii Rock’n’Roll” la BeatAgora, programul care readuce muzica în școală. Zoli Toth: „Nu am crezut că cineva o să plângă când vede o chitară”

de Andreea Archip

Cu o jumătate de oră pe săptămână de muzică la clasele a noua și a zecea, generații de elevi români ajung să vadă un instrument muzical doar la televizor. De aici a pornit BeatAgora și într-un an au implicat în proiect 6.000 de elevi din toată țara, din care 70 au învățat să cânte la un instrument, cât trei clase de liceu vocațional. Și o fac în 11 trupe nou înființate. Toate astea la clase cu profil real. „Riscăm să avem niște generații de super IT-iști, niște super magicieni ai lui 1 și 0, dar care să aibă emoție zero”, crede muzicianul Zoli Toth, fondatorul fostei trupe Sistem. Într-un interviu pentru Școala 9, a povestit cum ia naștere o nouă generație „liceenii Rock’n’Roll”.  

18.03.2024
Clasă

De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice. „Trăim într-o lume în care reușitele vizibile în cea mai scurtă perioadă de timp primează”

de Antonia Pup

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor. 

25.01.2022
Laborator

Studiu. Când au aflat procentul real al celor care cred în conspirațiile antivaccin, părinții britanici au început să susțină imunizarea copiilor

de Cristina Radu Foto: Dumitru Angelescu

Un studiu recent arată că oamenii care cred în conspirații sunt mult mai reticenți în a se vaccina. Teoriile conspiraționiste, ca cele care spun că serurile provoacă infertilitate sau conțin cipuri, pot fi o barieră în decizia părinților de a-și lasă copiii să facă vaccinul. Mai mulți cercetători de la universități din Marea Britanie au făcut un experiment social și au descoperit că atunci când părinții află că susținătorii conspirațiilor nu sunt atât de mulți cum credeau, decid să-și vaccineze copiii. 

20.01.2022