
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Începând cu anul școlar următor, liceele în care rata de promovare a examenelor de Bacalaureat a fost 0% sau un singur candidat a promovat nu mai pot propune cifre de școlarizare. Daniela Vișoianu, expertă în domeniul educației și fosta președintă a Coaliției pentru Educație, atrage atenția că măsura va afecta puternic sistemul pe termen lung și mai ales elevii vor avea de suferit: liceele pot ajunge la desființare, iar abandonul școlar va crește.
La cursurile de educație emoțională pe care le susține, profesoara și psihoterapeuta Alina Chiracu spune că a descoperit cadre didactice care abia acum își descoperă nevoile și vocea. „Problemele lor sunt legate de locul de muncă: neînțelegeri cu părinții sau cu copiii, nerecunoașterea meritelor lor, presiunea timpului”, explică profesoara într-un interviu pentru Școala 9.
Aproape 30.000 de refugiați ucraineni minori au rămas în România până acum și aceștia pot să meargă la școală. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a semnat un ordin care face posibilă înscrierea copiilor refugiaţi din Ucraina în sistemul de învățământ românesc. Și școlile private din țară s-au mobilizat și pun la dispoziție centre pentru copii și tineri sau o platformă de educație online.