
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
Adolescenții nu se informează din surse clasice pentru că nu dețin controlul, ca pe TikTok, unde pot să crească viteza, pot să oprească videoclipul sau să-l ia de la capăt. Dar când au nevoie de confirmarea unei informații, copiii apelează la adulții din viața lor. Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, crede că ar trebui să ne folosim de încrederea asta. Într-un interviu pentru Școala9 a explicat cum ar putea arăta educația media în școală.
Mai este examenul de titularizare selecția potrivită pentru școala românească? Cum își selectează alte țări profesorii și ar putea fi un model și pentru noi? Laura Borbe, profesoară de discipline socio-umane și membră a comunității Merito a vorbit despre cum ar putea fi schimbată la față titularizarea.