
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Tineri, unii la vârstă, alții mai mult în suflet, de la 15 la 80 de ani s-au adunat la un prânz intergenerațional organizat de inițiativa „La o șuetă” și Asociația „Niciodată singur” în București. Au stat trei ore la masă și timp de două feluri de mâncare, un desert și-o limonadă au vorbit „de-ale vieții”. Conflictul dintre generații s-a topit în veselia generală, astfel că cei care au avut primul televizor la 20 de ani au găsit teme comune de discuție cu nativii digital, au schimbat numere de telefon și s-au despărțit cu îmbrățișări și promisiuni că va exista o data viitoare. Într-o societate globală tot mai atomizată, singurătatea îi afectează deopotrivă pe tineri și pe seniori, arată cercetările internaționale.
Camera din muzica de cameră se referea la apartamentele personale ale regelui unde se petreceau aceste recitaluri exclusiviste. Asta era în secolul al XVII-lea. Astăzi, saloanele ni se deschid nediscriminatoriu, așa că am pornit să aflu mai multe despre muzica de cameră a Bucureștilor Noi.
Elevii de clasa a XII-a au susținut astăzi simularea la examenul de bacalaureat. Elevii de la profilul Uman, la primul punct au avut o serie de cerințe pe baza unui fragment la prima vedere, din „L-am cunoscut pe Liviu Repreanu”, de Vasile Tițescu. Al doilea subiect le-a cerut să comenteze un fragment din poezia „Versuri”, de Tudor Arghezi. „Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un basm cult studiat”, a fost a treia cerință. Elevii de la Real au avut și ei la ultimul punct tot basmul - caracterizarea lui Harap-Alb. Profesoara de limba română Beatrice Simion a analizat subiecte și a dat și exemple de cum puteau fi rezolvate.