„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
Un atac cu bombă în apropierea unei școli din Kabul, Afganistan, a dus la moartea a 85 de eleve. În Nigeria, în ultima jumătate de an, 600 de elevi au fost răpiți direct de pe băncile școlii de grupări criminale. Sunt știri care rareori ajung în România, aflată la 8000 de kilometri de Nigeria și la 3700 de Afganistan. Activista și experta în securitate Kemi Okenyodo de la organizația West Partners Africa a explicat pentru Școala 9 de ce ei fac tot posibilul ca realitatea din țara lor să fie cunoscută în lume și de ce școlile au devenit o țintă: extremiștii au înțeles că educația este cea mai eficientă armă împotriva lor.
De la 1 septembrie, lecțiile teoretice, dar și în poligoane vor fi obligatorii pentru elevii de clasa a 8-a și liceenii din Polonia. Autoritățile poloneze au luat această decizie în contextul războiului din Ucraina. „Dacă un copil de 15 ani poate primi educație sexuală, de ce să nu instruim minorii și în domeniul apărării?”, a transmis Mikołaj Pawlak, avocatul poporului, potrivit publicației italiene L'Espresso.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
