
„Profesori de Școala 9” este o rubrică bilunară scrisă de Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Monica Halaszi lucrează în domeniul educației de 30 de ani. Predă limba și literatura română, este autoarea unor programe și manuale școlare, formator național și inițiatoarea concursului „Lectura ca abilitate de viață”. A publicat articole pe teme de educație în Dilema veche și în Tribuna învățământului. Și-ar dori ca școala românească să se recredibilizeze, iar vocea profilor să conteze cu adevărat. Nu crede că i s-ar fi potrivit o altă profesie, urăște când i se spune că este dascăl și și-ar dori să călătorească mai mult. Și fiindcă îi place să analizeze diverse aspecte din domeniul educației, s-a decis să scrie despre ele.
Horia Corcheș este prof de română. A fost prof și la țară, și la tehnologice, și la colegii de top. Este autorul romanului pentru copii „Istoria lui Răzvan”, al romanului „Partaj”, dar și al altor proze scurte sau poezii. Scrie săptămânal în revista Dilema veche. Ca profesor, îi place să transforme predarea clasică a limbii și literaturii române într-una mai prietenoasă. A scris manuale școlare, diverse auxiliare didactice, este membru în varii comitete și comiții, dar îi place, în egală măsură (cel puțin...) să se dea cu bicicleta, să meargă la sală, să stea la soare pe plajă sau să citească în balcon.

Dacă tu nu înțelegi ce citești, e greu să performezi la orice materie, nu doar la limba română. Există înțelegerea că literația ține doar de disciplina Limba și literatura Română, ceea ce este greșit, crede Ivona Munteanu. Profesoară de română și coordonatoarea platformei Alfabetar, o resursă pentru profesorii care vor să îmbunătățească literația copiilor din clasele primare, a explicat care-i faza cu literația, de ce este atât de importantă și de ce trebuie adresată la orice materie.
CRONICĂ. Ce se întâmplă când o studentă și un profesor universitar intră într-un război al ideațiilor personale și al acuzațiilor defăimătoare? Textul „Oleanna” al dramaturgului american David Mamet, adus la Teatrul Excelsior din București sub regia lui Mădălin Hîncu, își propune să răspundă acestei dileme. Controversata piesă lansată în 1992 continuă să fie relevantă în contextul dezbaterilor actuale despre putere, gen și justiție.
Dezbaterile pro și contra folosirii mobilelor în instituțiile de învățământ preuniversitar continuă în întreaga lume. În Franța, de exemplu, acestea sunt interzise în timpul orelor de curs. O cercetare publicată de site-ul australian The Conversation arată, însă, că telefonul mobil poate însemna mai mult pentru un elev decât o metodă ușoară de distragere a atenției: îl poate ajuta să dobândească abilități noi.