Raluca Nagy este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a contribuit cu eseuri la majoritatea revistelor culturale din România şi cu proze scurte la diverse antologii. A publicat romanele premiate „Un cal într-o mare de lebede” şi „Teo de la 16 la 18” (Editura Nemira, 2018 respectiv 2021). De un an locuiește din nou în Japonia unde este cadru didactic la Hokkaido University şi Hokkaido International School.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Mai bine de două luni au trecut de la preluarea mandatului de ministru al Educației de către Ligia Deca, anterior consilieră prezidențială pentru Educație și Cercetare a președintelui Iohannis. După preluarea mandatului, Ligia Deca a oferit comunicării ministerului o interfață mai prietenoasă, lansând chiar și un podcast al ministerului, a anunțat o revizuire a pachetului de legi în urma procesului de consultare publică și a lansat câteva campanii online. De pildă, cea care vizează promovarea oamenilor care și-au dedicat viața educației, de la profesori la directori, bibliotecari sau personal didactic auxiliar, îngrijitori etc. Doar legile România Educată întârzie să apară, pe măsură ce zilele ultimei luni a anului trec chiar mai repede.
Pentru a trece cu bine examenele importante. Pentru că nu învățăm cât ar trebui la școală. Pentru că vrem performanță. Și pentru că nu înțelegem la matematică.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.