Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Camera Deputaților a Spaniei a adoptat o lege pentru combaterea violenței la adresa copiilor, care prevede, printre altele, ca faptele de violență împotriva copiilor să se poată prescrie abia când victima face 35 de ani. ONG-ul Salvați Copiii Siria le reproșează autorităților daneze că vor să expulzeze copiii sirieni refugiați, iar în SUA a fost depus un proiect de lege privind eliminarea taxelor de școlarizare pentru tinerii din medii dezavantajate. În același timp, marile companii de vaccinuri anti-Covid au început testările pentru imunizarea copiilor.
Cum ar trebui modelat învățământul superior astăzi, când elevii apelează mai degrabă la internet decât la profesori pentru a afla informații? Se mai justifică organizarea semestrelor cu o perioadă principală de evaluare - sesiunea? Spre ce se îndreaptă învățământul superior de la noi și din Europa ne-a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, Horia Onița, vicepreședinte al Uniunii Studenților Europeni (European Students’ Union – ESU). Alături de reprezentanți ai studenților din alte 40 de țări, românul analizează problemele colegilor săi din Europa și discută soluțiile găsite cu autoritățile europene.