Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
În martie anul acesta, în Adjud, Vrancea, un elev a bătut doi profesori într-o pauză. Este un caz extrem, însă violența în curtea școlii a devenit deja un fenomen, potrivit unui studiu al World Vision: 40% dintre elevii români spun că au fost agresați verbal de alți colegi și 14% fizic. Despre acest climat a vorbit Doina Popescu, consilier școlar la Școala Gimnazială „I. G. Duca” din București, pentru Școala 9. A explicat de ce devin elevii agresivi, cum ar trebui să reacționeze cadrele didactice implicate, dar și ce sancțiuni poate aplica școala.
În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.
Abia am trecut în anul al treilea de facultate, dar pot avea lucrarea de licență gata într-o lună dacă vreau. Nu fiindcă sunt atât de silitor, ci pentru că știu să folosesc Google. Piața de ghostwriting în domeniul lucrărilor academice din România nici măcar nu se ascunde, este la vedere pe orice platformă de socializare și cu toate acestea, nicio autoritate nu pare să o combată. Am luat legătura cu mai multe firme care deja mi-au oferit primele capitole din lucrare, necopiate sau produse cu ChatGPT, pentru sume de la 850 la puțin peste 2.200 de lei. În spatele uneia dintre aceste firme nederanjate de autorități am găsit chiar un membru PNL dintr-o comună din Hunedoara. Două dintre paginile de Facebook care vindeau licențe au fost șterse după ce le-am spus că sunt jurnalist și anchetez fenomenul „shadow writing”.