Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
Școala Gimnazială nr. 89 „Nicolae Labiș” i-a așteptat pe elevi luni, 11 septembrie, în prima zi de școală, cu pereții sparți, în praf, zgomot de polizor și ciocane. Unul dintre corpurile de clădire a intrat în renovare, astfel că elevii au fost înghesuiți, pentru câteva ore, cât să-și primească manualele, în câteva săli de clasă, și au intrat pe rând, în trei ture. Așa va funcționa, de altfel, școala cel puțin o perioadă: în trei schimburi, cu ore de 35 de minute. Părinții și elevii sunt revoltați: „E stresant, mai ales la clasa a VIII-a. O să ne bazăm pe meditații”, spun ei. În trei schimburi se învață în alte zece școli bucureștene.
Succesul este participarea la o olimpiadă, dar și când un copil reușește să-și țină creionul singur în mână sau când poate să învețe mai mult de cinci litere într-un semestru. Asta crede Antonela Samson, profesoară psihopedagog la Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1 din București. Lucrează de 18 ani cu copiii cu cerințe educaționale speciale și ne-a povestit ce înseamnă asta și cum ar putea fi adresate provocările din sistem.
Din toamnă, elevii de clasa a opta vor avea lecții dedicate de educație sexuală, însă numai cu acordul părinților. Un compromis la capătul a zeci de dezbateri în Parlament, purtate de politicieni care nici ei nu au avut parte de educație sexuală în școală. Cum își pune necunoașterea amprenta pe opiniile noastre și pe ceea ce suntem? Jurnalista Iulia Marin se uită cu înțelegere și curaj la propria copilărie și educația primită în familie, adună, ca într-un puzzle, preconcepțiile care i s-au agățat de minte și inimă ca apoi, să-i dea imaginii formate sens și împăcare.