Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
Părinții își doresc să aibă loc în școli triajul epidemiologic recomandat de Ministerul Sănătății, în contextul în care s-au înmulțit cazurile de gripă sezonieră. Dar măsura, spun aceștia, nu se aplică nici măcar în instituțiile preuniversitare care au cabinet medical. O directoare explică situația din școala pe care o conduce.
„Unitatea școlară a culpabilizat elevul pentru fapte ale părinților săi”, au motivat judecătorii hotărârea prin care au anulat cele trei corigențe ce au dus la declararea elevului de 11 ani repetent. Dacă a făcut Informatică, putea să intre la ore, se apără școala. Hotărârea instanței, una în premieră pentru justiție și pentru sistemul de învățământ, a venit după doi ani de procese și nu mai are niciun efect pentru băiatului care a repetat clasa și a trecut într-a șaptea acum. Cu o lună înainte să înceapă procesul, ministrul Educației Monica Anisie le recomanda profesorilor să nu mai lase elevi pe vară în timpul pandemiei.