Când școlile s-au închis din cauza coronavirusului, profesorii s-au mobilizat să-și țină elevii aproape.
-6ffL.JPG)
Din om de resurse umane a ajuns să lucreze cu oameni pentru care fiecare resursă este drămuită. Raluca Băilă a plecat în ianuarie în aventura vieții ei, în Arusha, Tanzania. Nu pentru plajele infinite de cristal și nici pentru safari. Raluca a lăsat Galațiul pentru a face voluntariat într-o școală săracă, de la peste 5 mii de kilometri distanță. Cu experiență zero la catedră și fără vreun manual sau programă școlară, românca a trebuit să învețe repede cum să-i țină ocupați pe cei 30 de copii din clasa ei. Nu au decât câteva caiete și carioci și se bucură că primesc o jumătate de cană de cereale cu lapte pe zi. Reușesc să se bucure de copilărie în ciuda sărăciei, fiindcă oricum asta e realitatea generală: în Tanzania, 68% din populație trăiește cu 1,25 dolari pe zi, adică în jur de 5 lei.
-g9FT.jpg)
Potrivit unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), părinții vor ca școala să-i facă pe copii respectuoși, disciplinați și studioși, iar creativitatea și independența sunt mai puțin importante pentru ei. Domnica Petrovai, psihoterapeut și psiholog clinician, ne explică de ce și vorbește, în interviul pentru Școala 9, despre așteptările de la elevi ale părinților și profesorilor și despre experiențele și emoțiile care complică relațiile dintre adulți și copii.
