E absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și face un master în producție audio-video. Capturează oameni prin obiectiv, lucrează la un site de muzică și scrie poezii.
Despre raportarea elevilor și profesorilor la studiul științelor și aplicațiile lor practice, într-un interviu cu Dragoș Tătaru, cercetător la Institutul Național pentru Fizica Pământului și unul dintre organizatorii Școlii de vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele.
Bucureștiul a recăpătat repede aerul de dinainte de pandemie o dată cu începerea școlii: trafic, autobuze pline, oameni pe străzi. „Începem să intrăm în normalitate, eu cred că asta e cel mai important”, spune aproape euforic o mamă care și-a lăsat copilul în fața Școlii 179 din București. Este una din unitățile de învățământ care au organizat două schimburi pentru elevii din învățământul primar și cei de a opta. Și când și-au lăsat copiii la școală, s-au adunat ciorchine la poartă, până i-a alungat paznicul. Deschiderea școlii i-a făcut să uite de pandemie.
Unii directori de școli din Anglia ar renunța la excursii și la orele de muzică individuale, înainte să facă restructurări. Este soluția la care se gândesc, în condițiile în care facturile la energie electrică tot cresc. Unele instituții ar avea deja costuri de peste 300%. Eliminarea unor activități, însă, îi afectează pe cei mai vulnerabili dintre elevi: „Părinții lor nu-și permit să-i ducă la muzee, la galerii de artă sau să călătorească în străinătate”, a spus o directoare pentru BBC. Chiar acum un an, Școala 9 scria despre îngrijorările directorilor din preuniversitar din România cu privire la scumpirea utilităților.