Este studentă în anul II la Comunicare. Caută și se caută, iar în timpul liber scrie și trăiește poezie (și nu numai).
Am întrebat mai mulți profesori ce rămâne când își iau la revedere de la o generație.
Mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite, arată o cercetare din 2017. Deși este interzisă prin lege de aproape trei ani și se pedepsește cu amendă de până la 10.000 de lei, hărțuirea stradală este încă un subiect prea puțin discutat. În lipsa informării și a educației pe această temă, de multe ori victimele nici nu realizează că remarcile cu tentă sexuală sunt agresiuni, iar agresorii nu își dau seama că ceea ce fac este greșit, avertizează specialiștii.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
