19 ani, din Cluj-Napoca. Face scurtmetraje și fotografie pe film, îi place să scrie și să picteze și cam orice e legat de artă, îi place să se implice, să încerce și să greșeasă. Singura ei regulă e să nu aibă nici o regulă. Nu-și face așteptări pentru că acestea o limitează. Are câteva tatuaje care o descriu destul de bine.
Continuăm experimentul cu agenții de inteligență artificială personalizați pentru materia de liceu. Vrem să aflăm dacă poate face lecțiile de fizică mai ușor de înțeles, cu explicații practice, reprezentări simbolice și rigoare matematică. Discutăm lecții noi, recapitulări pentru bac și exerciții.
În ce condiții se deschid școlile din semestrul al doilea, după câte îmbolnăviri într-o clasă se trece la învățământul online și ce fac cadrele didactice cu comorbidități care predau la grădiniță sau la învățământul primar, acolo unde nu există pedagogi cu care să fie înlocuiți? Răspundem la toate întrebările cu privire la deschiderea școlilor pe baza ordinului comun al ministerelor Educației și Sănătății și declarațiilor făcute de oficialii Ministerului Educației.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.