
19 ani, din Cluj-Napoca. Face scurtmetraje și fotografie pe film, îi place să scrie și să picteze și cam orice e legat de artă, îi place să se implice, să încerce și să greșeasă. Singura ei regulă e să nu aibă nici o regulă. Nu-și face așteptări pentru că acestea o limitează. Are câteva tatuaje care o descriu destul de bine.

În Cândești-Vale, un sat dâmbovițean cu 1.170 de locuitori, o profesoară susține lecții cu drona, îi învață pe copii să colecteze deșeurile selectiv și deschide porțile școlii pentru cursuri de programare. Nouă ani, a fost și directoarea școlii gimnaziale, dar mandatul i-a expirat recent. Acum își dorește să-și îndrepte toată atenția către elevi și către proiectele educaționale inovative care să topească diferența dintre o școală de oraș și una de la țară.
Ce rol mai au logica, latina și religia în educația elevilor? În contextul rediscutării arhitecturii curriculare pentru liceele din România revine pe agenda publică tema „umanioarelor”, discipline despre care teologul, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi spune că sunt temelia formării unui om. În volumul „Averea bunei educații”, fostul ministru de externe vorbește despre educația „junimii”, care are nevoie deopotrivă de aportul adus de „familie, Biserică și societatea civilă”, pe lângă anii de școală.
Doi învățători din Augustin, Brașov, au oprit un autobuz în drumul spre casare și l-au transformat în spațiu educațional. Ultimii 50 de kilometri pe care îi va mai face autobuzul care a slujit Brașovul trei decenii vor fi spre localitatea Augustin. Considerată zonă dezavantajată economic, localitatea din depresiunea Baraolt are mulți copii care au nevoie de un program de afterschool pentru cei care merg la școală sau de pregătire pentru cei care au abandonat-o. Natalia Ginghină și Adrian Secal sunt învățătorii care au creat Edubuzz, proiect pentru care și Simona Halep și-a donat ziua de naștere.