Ca facilitator educațional în județul Bacău, Alina Mirt, a trecut pragul multor școli de la țară. Lipsurile educației românești sunt trase după fiecare examene naționale, odată cu linia de demarcație trasă sub media 5. Există însă o nevoie și mai mare în școlile din toată țara: de toalete decente, cu hârtie igienică și săpun. Alina Mirt propune, în pragul organizării unei noi sesiuni de concursuri pentru directori, un ochi vigilent, la evaluarea celor care mai vor un mandat, și la cum arată băile din școala pe care au manageriat-o.
În timp ce Ministerul Educației promite de ani de zile digitalizarea școlilor, un grup de profesori de la Colegiul „Nicu Gane” din Fălticeni, județul Suceava, au luat problema în propriile mâini. Au identificat sponsori din mediul privat, printre ei chiar foști absolvenți, și au construit prima sală de clasă SMART din unitatea de învățământ. Doar că nu s-au oprit aici: au mai construit alte trei și o „reading room”, o sală de lectură amenajată în stil britanic.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.