Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
La doar 37 de ani, Alexandru Stermin a terminat două facultăți - Biologie și Teologie -, are un masterat în Filosofie și a urmat și un program de formare în psihoterapia pozitivă. Predă la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș‑Bolyai cursuri de anatomia comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. Și peste toate, este explorator.
Un adolescent de 19 ani din București preferă să-și petreacă verile în satul în care a copilărit și să pozeze colțuri de natură pe care nici chiar sătenii nu le cunosc.