
A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine.

A fost un an școlar cu multe schimbări, cu treceri de la online la offline, de la pandemie la normalitate, de la pace la amenințarea războiului la granița noastră. Un an cu anxietăți, dar și cu speranță. Autoritățile promit pentru anul viitor o nouă lege a educației, digitalizare, școli moderne. Elevii și-au promis astăzi că vor prețui amintirile ultimei zile de școală, cu toce aruncate în aer sub o ploaie de șampanie și iz de vacanță.
Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.
În această săptămână, cel puțin 22 de copii au murit în bombardamentele din Fâșia Gaza și în atacul armat din Rusia. În restul lumii, marea dificultate rămâne pandemia, iar în jurul ei se învârt multe decizii. Marea Britanie renunță la măștile în clasă, în timp ce Spania le păstrează. Un studiu recent al Universității Cambridge ne învață cum să-i ajutăm pe copii, prin programa școlară, să rezolve în viitor probleme ca încălzirea globală.