A absolvit Facultatea de Drept din București, iar de 20 de ani lucrează în presă. A scris pentru mai multe ziare din Galați, a fost redactor-șef la un post local de televiziune, a lucrat mai bine de 8 ani pentru Adevărul, iar acum este reporter la Libertatea. Scrie cu preponderență pe justiție, dar în ultimii ani s-a reinventat, abordând și domeniul educației. Face cunoscute poveștile dascălilor care inspiră și ale oamenilor care schimbă România în bine.
Viitorul profesiilor din educație devine incert. În Statele Unite, studenții și absolvenții se orientează spre alte cariere decât cele din învățământ, din cauza salariilor tot mai mici și a temerii de COVID. În același timp, profesorii cu experiență din Marea Britanie vor să renunțe la catedră în următorii ani, pentru că nu se simt apreciați. Din Spania primim o veste bună: trei adolescente au determinat UE să schimbe niște rânduri de pe site-ul instituției, unde se pune egal între refugiați și teroriști. Și câteva soluții găsite de Germania pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în școala online.
După opt ani într-o corporație, Liviu-Gelu Drăghici a intrat în învățământ, așa cum visa din facultate. Le predă economie liceenilor săi din Ploiești și îi evaluează diferit: ia 10 la el cine respectă un set de 12 reguli pe care le prezintă la început de an școlar. Printre care prezența, ținuta business la ore, să vadă o listă de filme și să citească anumite cărți, să își țină contabilitatea cheltuielilor. Pe cei mai buni îi trimite în vacanța de vară, pe banii lui, la mare. În afara școlii, profesorul este și cântăreț de muzică populară și scrie poezii despre fotbal, talente care l-au ajutat să pună materia pe versuri rap.
În fiecare vineri din martie, Andreea Cristea, 18 ani, ne spune, pe capitole, o poveste mai mare despre ce înseamnă să fii licean. Aceasta e prima parte.
