Deschidem o nouă rubrică, în care ne întrebăm scriitorii părinți dacă și cum citesc copiii lor. Primul invitat, Florin Iaru, face o analiză dură, dar necesară, a situației lecturilor neobligatorii. Atenție, conține opinii tranșante și sfaturi utile.
Cu toate că în continuare se învață online în majoritatea universităților din Europa, reprezentanții birourilor de schimburi internaționale speră ca studenții care aleg să studieze peste hotare, cu puțin noroc, vor putea să meargă în persoană la cursuri din toamnă. Între timp, universitățile au venit cu programe adaptate perioadei, cum ar fi cele de consiliere psihologică și programe de ajutor financiar. În cadrul conferinței Eunic Mixers #9, reprezentanți din Germania, Austria și Belgia au vorbit despre oportunitățile din fiecare țară în parte și de ce studenții n-ar trebui să renunțe la visul lor de a studia peste hotare, nici măcar în pandemie.
O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.