Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Sebastian Popescu este conferențiar universitar doctor și fost decan al Facultății de Fizică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De 12 ani se implică în selecția lotului României pentru competițiile internaționale de fizică, iar, de șapte ani, coordonează întregul proces olimpic din țară la această disciplină. Într-un interviu pentru Școala9, acesta ne-a vorbit despre ce presupune, de fapt, pregătirea elevilor în vederea performanței la o disciplină școlară și a combătut cu date mitul potrivit căruia toți elevii care merg la olimpiade internaționale se întorc cu medalii.
Cehia, Finlanda, Danemarca, Suedia, Austria, Belgia, Germania, Spania, Italia, Franța, Cipru, Polonia, Croația, Irlanda, Emiratele Arabe Unite, Anglia. Sunt țări în care părinții români cu dor de casă și-au dorit ca și copiii lor, unii născuți în străinătate, să poată citi în română. În aproape patru ani, Biblioteca Prichindeilor are 23 de locuri de întâlnire, în 16 țări.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
