„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Un copil de cinci ani, prins sub dărâmăturile unei clădiri de 6 etaje prăbuşite în Kahramanmaraș, a fost salvat de profesorii unei şcoli din districtul turc Pazarcik, după ce mama sa, profesoară, le-a cerut ajutorul pe grupul de WhatsApp al şcolii. Turcia și Siria au fost lovite astăzi de două cutremure de 7,8 și 7,5 pe Richter. România a trimis o echipă de medici și pompieri în Turcia, scrie Libertatea, și nouă studenți români Erasmus și profesorul lor coordonator, care se aflau cazați la un hotel din Kahraman Maraș vor fi repatriați astăzi.
Majoritatea elevilor se reîntorc în bănci de astăzi. Alții rămân să facă școală online și mai este o categorie care deși figurează în catalog, nu mai face niciun fel de școală. Peste 15% dintre elevii români abandonează studiile. Ca să poți să combați fenomenul, e nevoie de o intervenție complexă. Nu e suficient un cadru didactic dedicat, nu e de ajuns un mediator școlar sau un asistent social care își face treaba. E vorba despre toți împreună și în plus, de autorități locale și naționale care să creeze condiții decente de trai. Florentina Tituleac, învățătoare într-o comună dezavantajată din Brașov, a descoperit acest lucru încercând să-i țină în clasă pe toți elevii ei. În ciuda eforturilor, nu a reușit. Povestea a cinci dintre elevii pentru care mai notează în catalog doar absențe, în Școala 9.