Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
Abia am trecut în anul al treilea de facultate, dar pot avea lucrarea de licență gata într-o lună dacă vreau. Nu fiindcă sunt atât de silitor, ci pentru că știu să folosesc Google. Piața de ghostwriting în domeniul lucrărilor academice din România nici măcar nu se ascunde, este la vedere pe orice platformă de socializare și cu toate acestea, nicio autoritate nu pare să o combată. Am luat legătura cu mai multe firme care deja mi-au oferit primele capitole din lucrare, necopiate sau produse cu ChatGPT, pentru sume de la 850 la puțin peste 2.200 de lei. În spatele uneia dintre aceste firme nederanjate de autorități am găsit chiar un membru PNL dintr-o comună din Hunedoara. Două dintre paginile de Facebook care vindeau licențe au fost șterse după ce le-am spus că sunt jurnalist și anchetez fenomenul „shadow writing”.
În țări precum Franța sau Marea Britanie, adolescenții de peste 16 ani nu au nevoie de acordul părinților pentru a se vaccina. În țara noastră, fiindcă e nevoie de consimțământul adulților, această decizie creează conflicte: părinți care nu vor să-și vaccineze adolescenții, deși ei și-ar dori sau părinți care îi vaccinează fără să țină seama că acestora le e frică. Psihoterapeuta Silvia Guță a oferit cinci recomandări despre cum pot părinții să comunice cu copiii lor pe tema delicată a vaccinării și despre pandemie.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
