Reportaj la singura școală din țară cu predare doar în limba romani: „Cât timp reușim să școlarizăm acești 50 de copii, încă avem o misiune”

Sorin Faur, directorul Școlii Gimnaziale nr. 12 din Măguri, Lugoj, deschide ușa sălii în care învață simultan clasa a III-a cu a IV-a. Un elev citește în gând în limba romani un text însoțit de-o ilustrație cu doi bărbați romi care țin în mână câte un ceaun. Ceilalți colegi, însă, printre ei și o fată în rochie roz cu guler pe gât, sunt atenți mai degrabă la ce ne povestește învățătoarea Mihaela Mocanu. 

Copiii traduc texte din romani în română 

Cu ochelarii aproape de vârful nasului, aceasta ia o scurtă pauză de la ora de romani și vorbește despre experiența la catedră. Predă de 23 de ani în școala unde a absolvit primele opt clase. După liceul din Lugoj, explică învățătoarea, și-a luat diploma de institutor de la Universitatea din București. 

Înainte de romani, copiii au avut română și matematică. Dar și la orele de romani, spune învățătoarea, folosesc în continuare limba română. „De exemplu, învățăm și să traducem din romani în română”, precizează Mihaela Mocanu. 

Învățătoarea Mihaela Mocanu le predă copiilor din satul natal de 23 de ani 

Face parte din comunitatea romilor, iar una dintre marile bucurii e să-i vadă pe tineri cum își continuă studiile. „Mă mândresc cu copiii mei care ajung să termine o facultate. Avem și preot, și asistent medical”, spune învățătoarea. „Sunt și realizările noastre! După munca pe care o depunem. Vreau să ajut mai departe copiii din comunitate, să-i încurajez”. Cum l-a încurajat și pe Călin, nepotul ei, absolvent de Politehnică în Timișoara, care acum predă matematică și informatică în școală. 

Jumătate dintre copii vin constant la ore 

Pentru copiii din satul de romi Măguri, un fel de cartier al orașului Lugoj, aflat la 60 de kilometri de Timișoara, să finalizeze o facultate e cu adevărat o realizare. Puțini reușesc. Mulți părinți din satul așezat între dealuri își iau copiii în străinătate, când pleacă la muncă, iar acolo nu-i înscriu la ore sau o fac pe termen scurt și îi aduc iar în țară. Lipsa de continuitate le afectează fără doar și poate performanța școlară. Dintre cei care rămân cu bunicii, câțiva primesc de la vârstnici sfatul să prioritizeze cartea. 

„Într-o clasă de zece copii, doi abandonează, trei vin rar și acumulează cât de cât cunoștințe, iar cinci vin constant”, aproximează tânărul director Sorin Faur, profesor de română și engleză. „În fiecare an, 6-7 elevi finalizează clasa a VIII-a, o parte se înscriu la profesională. Anul trecut, trei copii au dat examen și toți au promovat”. 

Sorin Faur este directorul școlii din 2020 

55 de copii, cu tot cu preșcolari, urmează astăzi cursurile școlii din Măguri. La grădiniță și în fiecare dintre cele patru clase simultane învață în jur de zece elevi. În alți ani, s-au înscris și 80. „Am analizat registrele matricole, la un moment dat au fost peste 200 de copii romi și români”, adaugă directorul. În sat locuiesc aproximativ 700 de persoane, dintre care 80% romi.  

Cele opt cadre didactice ale școlii sunt aproape de copii și le atrag atenția lor și familiei dacă au absențe. Dar determinarea profesorilor n-are impact asupra tuturor copiilor din sat. Cu atât mai puțin asupra celor pe care rudele nici nu i-au înmatriculat în clasa I. „Noi anunțăm, dar nu funcționează atât de bine serviciile sociale”, explică Sorin Faur. 

Școala Gimnazială din Măguri este singura din țară cu predare în limba romani integral, transmite Ministerul Educației. În alte școli, explică Sorin Faur, se predă romani, însă nu reprezintă limba de bază la toate orele. Profesorii repartizați aici, adaugă acesta, susțin la Inspectoratul Timiș probă orală de limbă. 

„Locul în care fiecare elev, indiferent de etnie, să fie ajutat și îndrumat”

În drum spre alte clase, ne oprim în dreptul unui panou albastru; „Misiunea școlii”, scrie cu majuscule albe. Mesajul bilingv, în română și în romani, depășește hotarele satului și orice altă barieră etnică. 

„Școala din Măguri va fi locul în care fiecare elev, indiferent de etnie, să fie ajutat și îndrumat pentru dezvoltarea sa individuală și afirmarea identității sale. Școala din Măguri va deschide orizonturile elevilor dincolo de spațiul geografic local. 

E skola Maguri si te avel o than kaj orsavo siklovno, gaʒo or rrom, te avel sikado thaj tradino p-o drom o lache an0e pesqo xaraimos thaj te sikavel k-e si si varekon. E skola an0al Maguri putrel droma neve an0ar pesqe siklovne”.  

Mai sus, aproape de tavan, vedem un afiș care promovează Festivalul Național Ruga copiilor romi din 2013. Primăria din Lugoj a susținut cele 20 de ediții până în pandemie, spune Sorin Faur, unele s-au organizat în școală, altele la căminul cultural. Veneau copii romi din tot județul Timiș, iar după ce cântau și dansau pe muzică tradițională, luau și premii. 

Conducerea școlii are nevoie de fonduri să vopsească fațada și să schimbe țiglele 

Școala – are un teren de vreo 200 de metri pătrați – a fost ridicată în anii 1940 în ceea ce se numea pe vremuri „Măguriul românesc”. Începe după ce traversezi al doilea pod al satului, care trece peste un pârâu secat. Casele tuturor sunt asemănătoare: puține au etaj, restul sunt scunde și au ferestre acoperite de jaluzele. 

Lui Sorin Faur, 31 de ani, i-ar plăcea ca instituția să primească de la primărie fonduri ca să vopsească fațada gri a clădirii și să schimbe țiglele. Dar s-a lovit de un refuz, ca și alte școli din Lugoj. Totuși, nu se plânge. Întotdeauna au avut destule lemne pentru centrală, „strictul necesar e îndeplinit”. 

„Cred că motivația să înveți se transmite din familie”

Călin Odă, nepotul învățătoarei Mihaela Mocanu, cunoaște câteva legende despre cum s-a format comunitatea romilor din Măguri. Unii romi, după dezrobire, ar fi muncit la începutul anilor 1900 la o mănăstire din zonă, iar la un moment au coborât aici, unde s-au și stabilit. 

Inițial, povestește el, „romii s-au ferit de români”, dar pe parcurs s-a creat o singură comunitate. 

„Toți din Măguri suntem lăutari, de la copii până la cei mai bătrâni”, mai spune Călin, 28 de ani. „Cântăm la vioară, pian, orgă, saxofon, acordeon”. Pe el, de pildă, l-a atras saxofonul, tatăl lui e mai mult cu acordeonul, iar mătușa a făcut pian. 

Călin Odă a absolvit Politehnica în 2017, iar acum vrea să ajute la dezvoltarea comunității în care a crescut 

Părinții lui au fost plecați zece ani la muncă în Spania, așa că de educația lui s-a ocupat mătușa Mihaela. Călin recunoaște că ea îl tot împingea să învețe. „După ce a plecat tata, au fost mai puține studii de muzică și au început cele pentru școală”, povestește tânărul.  

Așa a făcut ceea ce puțini copii romi reușesc. A terminat o facultate în 2017, Politehnica din Timișoara, acum predă aici part-time matematică și informatică și se pregătește să ocupe postul de mediator școlar – se deschide postul la solicitarea școlii sau a comunității –, ca să îmbunătățească relația dintre comunitate și școală, să se asigure mai ales că elevii participă la cursuri. 

„Cred că motivația să înveți se transmite din familie”, spune Călin. Vrea să rămână în Măguri pentru familie și ca să contribuie la dezvoltarea comunității. „Astea sunt vremurile, trebuie să ne formăm și noi o altă mentalitate, să nu facem totul după tradiție”.  

Ca mediator școlar își dorește, între altele, să-i ajute pe părinți să stea în Măguri. Dacă își iau și copiii în străinătate, aceștia își întrerup deseori studiile. Una dintre soluțiile la care s-a gândit până acum ar fi să caute în Lugoj oferte de muncă pentru părinți. Apoi, să-i consilieze în redactarea CV-ului și pregătirea pentru interviu.  

Băiatul care vrea să intre la liceul de muzică

Elevii de-a V-a și de-a VIII-a au acum matematică cu Mihai Moldovanu, directorul instituției până în 2020, când a preluat Sorin Faur funcția. Cei mai mici învață despre ordinea efectuării operațiilor, pe când cei mari repetă diverse teoreme. 

„Ne plac teoremele: Pitagora, Thales, Teorema catetei”, spune Sebastian, un elev de a VIII-a, cel mai înalt din clasă. N-are emoții în ce privește Evaluarea Națională: „După examen mă duc în Timișoara la Liceul de Muzică «Ion Vidu»”. Cântă la vioară și s-a hotărât să facă performanță. 

Din această clasă, doar Sebastian studiază un instrument muzical, dar se mai întâlnește cu șase-șapte băieți din sat fie la el acasă, fie la ei, să cânte împreună. 

Sara, de asemenea în clasa a VIII-a, are cele mai mari emoții pentru examenul la romani, căci romii vorbesc dialecte, nu limba literară. „La romani e mai greu, noi știm altă limbă. Mi-ar fi plăcut să învăț în coreeană”, glumește ea. „Îmi place o trupă de sud-coreeni, BTS”. 

Profesorul de matematică Mihai Moldovanu și câțiva dintre elevii lui 

Toate orele se țin în romani, mai puțin cele de limba română și engleză. La matematică și alte științe exacte discută în romani, dar profesorii explică, de exemplu, teoremele în română, pentru că nu există traducere pentru termenii respectivi. Au manuale de matematică în limba maternă doar pentru I-IV, căci la acest nivel în formularea problemelor se utilizează un vocabular mai simplu.  

Puțin mai încolo, în clasa unde învață a VI-a și a VII-a, tocmai s-a încheiat ora de romani. Profesoara le mai explică câte ceva și își îndreaptă mâna spre tablă. „Temă pentru clasă:

Traduceți în română următoarele texte”, le-a scris în limba maternă. 

Ajungem și în sala pentru copiii de pregătitoare, clasa I și a II-a. Astăzi lipsesc 4 din 12, din cauza virozelor, explică învățătoarea Carmen Moldovanu.

„E dificil de lucrat la simultan”, spune directorul Sorin Faur. 

„Când cei mici scriu, mă ocup de cei mari. După ce le dau și lor de lucru, mă ocup de cei mici. Dacă nu terminăm în timpul orei, mai rămânem 5-10 minute”, povestește învățătoarea despre cum se organizează. 

După ce s-a căsătorit, aceasta s-a mutat în Lugoj tocmai din Miercurea Ciuc; ca să învețe romani, a urmat cursuri de limbă. 

Când nota 7 la examen e o victorie

Nici directorul Sorin Faur nu e de-al locului, ci din Deva. După ce-a absolvit facultatea în Timișoara, a prins, în 2015, un post la această școală. 

Cu toate că la începuturi i-a fost dificil să înțeleagă „gândirea tradițională” a celor din Măguri, s-a acomodat repede. „Au tradițiile specifice etniei, au în continuare o viziune patriarhală, dar numărul fetelor din școală e mai mare decât cel al băieților”.  

Provocarea este să-i convingă pe bunici și părinți să lase copiii la școală. Când elevii lipsesc de la ore, diriginții vizitează familia sau îi cheamă la ședințe. „Le spunem că în secolul XXI e destul de greu să mai faci ceva fără pregătire. Școala nu oferă satisfacții pe moment”, adaugă Sorin Faur. „Rudele cred că e mai bine să plece cu părinții, să ajute la munca în gospodărie, să lucreze cu ziua”. 

Călin Odă, crede directorul, ar putea fi omul care să-i convingă pe adulții romi, din poziția de mediator școlar, că viitorul copiilor depinde de educație, pentru că a terminat aici primele opt clase și a ajuns și la facultate. 

Și alți foști elevi muncesc pentru facultate, cum ar fi o fată aflată la liceu în Lugoj, care i-a spus directorului încă dintr-a V-a că vrea să intre la Medicină. 

În ce privește rezultatele la Evaluarea Națională, cei mai mulți iau 6.50-7. „E o realizare să obțină o astfel de notă, mai ales că nu acordă acasă timp suficient pregătirii”, precizează Sorin Faur. Anual, dintre cei 6-7 elevi de clasa a VIII-a, cei mai mulți se duc la profesională. În 2021, trei adolescenți au promovat Evaluarea. 

Acum doi ani, autoritățile locale au propus închiderea școlii, din cauza numărului mic de elevi, însă profesorii și familiile s-au opus. Soluția autorităților ar fi fost să le pună la dispoziție copiilor un microbuz școlar ca să meargă la Lugoj, la 10 kilometri de sat. Naveta, e de părere directorul, doar i-ar fi demotivat. 

„O școală cu predare în limbile minorităților poate să funcționeze de sine stătător, dar alte școli rurale, dacă numărul elevilor ar scădea sub 60, ar fi comasate cu alte școli”, mai explică Sorin Faur. „Cât timp reușim să școlarizăm acești 50 de copii, încă avem o misiune”. 

„Dacă elevul nu se regăsește în școală, vine într-un loc rece”

La sfârșitul anilor 1990, când s-a angajat aici profesorul de matematică Mihai Moldovanu, școala avea cam 160 de elevi, dintre care nouă erau români. Făcea naveta, ca și astăzi, din Lugoj, orașul natal. După două luni la catedră, a ocupat postul de director, pe care, își amintește el, nu și-l dorea nimeni. Avea doar 24 de ani. 

Ține minte și că pe-atunci fetele renunțau la școală în clasa a VI-a sau a VII-a, pentru că se măritau. Acum sunt mai puține astfel de cazuri, spune el, dar și numărul copiilor din sat a scăzut considerabil. 

Mihai Moldovanu a fost directorul școlii din Măguri aproape două decenii 

La începutul anilor 2000, Moldovanu a fost cel care s-a ocupat de birocrație ca să transforme această școală într-una pentru minoritatea romă. Observa că elevii participau fără entuziasm la ore și s-a gândit că o schimbare le-ar putea influența pozitiv stima de sine. 

„Dacă elevul nu se regăsește în școală, vine într-un loc rece”, spune acesta. La fel de important e ca manualul să vorbească despre universul pe care-l cunoaște. „Nu despre rachete, ci despre căruță, mere, flori. Să fie lucruri familiare, cu poze specifice”. Cele mai multe cărți, povestește Moldovanu, s-au editat în cadrul unor proiecte, nu prin implicarea Ministerului Educației. 

În drum spre casă 

După 12:00, elevii de clasa a III-a și a IV-a ies pe poarta școlii. I-am cunoscut cu câteva ore mai devreme la ora de romani a învățătoarei Mihaela Mocanu. Printre ei sunt fata în rochie roz și băiatul care citea în gând un text în romani. Strigă „pa-pa”, ne fac cu mâna de mai multe ori și apoi pleacă spre casă pe-o strada pe care circulă destul de rar mașini. 

Notă: În acest articol, am scris cuvintele „rom” și „romani” cu un singur „r”, pentru că, spre deosebire de limba romani, în română nu dublăm această consoană în funcție de pronunție.