Tineri din Japonia, Turcia și Italia vorbesc despre viața de student Erasmus prin universitățile românești

Săptămâna aceasta a început anul universitar pentru peste 1.300 de studenți veniți cu programul Erasmus+ în România. Cei mai mulți care au ales să-și petreacă o parte din studenție în universități de la noi provin din Spania, Turcia și Franța. Iar cele mai căutate universități de la noi sunt Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica Bucureşti și Universitatea Politehnica din Timişoara anul acesta. 

Influențe comuniste, carne și ceapă multă în preparate, profesori curioși de cultura japoneză și practică mai multă la stomatologia românească față de cea a italienilor. Cum arată experiența de student Erasmus+ în România? Ne spun chiar ei, Shota, Irem și Giuseppe, trei studenți care au experimentat țara noastră prin acest program. 

Shota Suzawa (student din Japonia, 32 de ani): în România a observat „influențele comuniste”

Shota Suzawa s-a născut în Kanagawa, a doua cea mai populată regiune din Japonia. Acolo a făcut o licență de patru ani în științe politice și a lucrat în mass-media independentă. Monta și posta interviuri cu politicieni pe YouTube. Așa a descoperit că îi place să filmeze și să facă documentare. Simțea nevoia, însă, să facă „mai multe lucruri la nivel internațional”.

Așa că și-a luat un an să călătorească prin Asia. A ajuns până spre Europa, în Georgia, unde a cunoscut o profesoară universitară care i-a prezentat un program de masterat și i-a povestit despre Erasmus. 

În scurt timp a devenit masterand în jurnalism multimedia și management media la Institutul Georgian de Afaceri Publice (GIPA) din Tbilisi. Pentru ultimul semestru din anul al II-lea, când studenții au „doar o perioadă de examinare online pentru obținerea diplomei”, a decis să intre în Erasmus. 

„Majoritatea colegilor mei au plecat în alte țări prin programul Erasmus, de exemplu în Norvegia, Italia, Spania și Ungaria. Iar eu am ales România pentru că mi se părea cea mai exotică țară dintre cele pe care le cunosc”, povestește acum Shota. E aproape jumătatea verii și, ca să putem vorbi, și-a luat o pauză de la scrisul pentru disertație. 

A vrut să vadă cât de diferită e România de Georgia, țara care îl adoptase pentru studii. Înainte să vină la noi ca student, nu mai văzuse nicio țară din Europa de Est. A observat „influențele comuniste” și că țara noastră e „printre cele mai ieftine destinații”. 

Fotografii din arhiva personală.

Primul lucru la care se gândesc oamenii este Ceaușescu. Dar, la început, nici măcar atât nu știam; am ajuns să aflu lucruri prin tururi organizate de ESN (Erasmus Student Network, n.r.). Astea sunt lucrurile pe care mă așteptam să le învăț înainte de a veni: cultura și, într-un fel, istoria țării.

În fiecare an, Erasmus Student Network Romania organizează de 1 mai o excursie în Vama Veche. Asta a fost „una dintre cele mai memorabile momente” pentru el. „M-am distrat foarte mult. A fost unul dintre acele momente în care am putut simți cu adevărat energia și spiritul de comunitate ale experienței Erasmus”, adaugă studentul.

Odată ajuns în România, a devenit student la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Și-a ales cursuri despre dezinformare și comunicare, în principal. 

Din 2021 și până acum, la fel ca Shota, aproximativ 1.200 de studenți veniți din alte țări au ales să studieze științe politice și educație civică în România, fiind al patrulea cel mai reprezentativ domeniu de studiu în funcție de numărul de studenți, potrivit datelor Agenției Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).   

În sistemul de învățământ de la noi, Shota spune că „e prea multă teorie”. A fost surprins de cât de multe lucrări are de făcut în echipă, și că, în general, „cursurile se bazează pe prezentări”. 

La facultate la noi a simțit că primește ajutor, iar pe profesori i-a văzut „interesați, curioși” să afle lucruri despre Japonia, țara în care s-a născut. 

„Schimbul cultural e un lucru frumos și, cel puțin, oamenii cunosc anumite aspecte ale lumii japoneze, iar asta mă face fericit”, explică studentul. 

Pe cei care plănuiesc să vină în România cu programul Erasmus, Shota îi sfătuiește să își aloce timp suficient ca să-și găsească cazare, deoarece lui i-a fost „puțin mai greu” să-și găsească o cameră la cămin. În plus, le recomandă și să se alăture „comunităților locale”. 

Pentru el, să ajungă să fie student în România a fost „provocator, captivant și motivant”, iar pe final de program spune că și-a păstrat niște timp pentru călătorit. 

Irem Can Kahraman (studentă din Turcia, 20 de ani): „în România, voi sunteți mai exigenți, cred că lecțiile sunt mai dificile”

Irem studiază la Dokuz Eylül University în Izmir, orașul natal de pe Coasta Mării Egee. „Mi-am dorit întotdeauna să studiez în străinătate”, spune Irem, care a ales să-și petreacă un semestru prin programul Erasmus+ la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Aici, a luat cursuri de literatură, acasă studiază traducere și interpretare.

„M-am documentat despre România, cultura și istoria ei, mi s-a părut apropiată de Turcia, iar oamenii asemănători.” Ăsta a fost unul dintre motivele pentru care a ales România dintre opțiunile pe care le avea. După prima săptămână, reflectând, Irem a ajuns la concluzia că „da, ăsta e un loc bun”. 

A venit în semestrul al II-lea din anul II de facultate, a trebuit să aprofundeze materia și să interacționeze în timpul cursurilor: „în România, voi sunteți mai exigenți, cred că lecțiile sunt mai dificile, trebuie să aprofundezi mai mult subiectele, însă cursurile sunt mult mai interactive. Trebuie să vorbești, trebuie să faci proiecte”.

Fotografii din arhiva personală.

Profesorii „s-au arătat dispuși să ne ajute, au încercat să ne ajute să înțelegem materia, să vorbească engleză la cursuri ca să ne simțim parte din acest mediu”. A surprins-o sistemul compus din cursuri și seminarii, pentru că în Turcia au doar cursuri, dar spune că „a fost mult mai util, deoarece la curs înveți noțiunile teoretice, iar la seminar ai ocazia să le pui în practică”.

Povestind despre cultura românească, Irem spune că „gusturile sunt diferite în Turcia și în România, așa că nu mi-au plăcut prea mult mâncărurile”, însă a fost surprinsă să afle că avem „mâncăruri familiare, cum ar fi sarmalele, dar și multe cuvinte similare”.

„Oh, românii sunt reci” îi spuneau oamenii când aflau că se va muta o perioadă în România, preconcepție care i-a alimentat teama că nu-și va găsi prieteni. Ajunsă aici, însă, spune că a întâlnit „cei mai drăguți oameni”, iar „toate prejudecățile s-au risipit pur și simplu”.

A profitat de fiecare oportunitate și a zis mereu „da” la noi provocări, lucru pe care-l recomandă fiecărui student Erasmus să-l facă: „nu fiți timizi și mergeți la fiecare eveniment, la fiecare curs. Profitați de fiecare șansă pe care o aveți, pentru că va fi cea mai bună experiență. Nu stați în cămin. Ieșiți și distrați-vă”. 

I-a fost greu la început departe de familie, confortul și prietenii de acasă, „trebuie să-ți rezolvi singur toate problemele, nu ai părinți sau pe cineva care să te ajute”, dar a descoperit că „dacă îți faci prieteni, ei te vor ajuta, și, având în vedere că toți sunt, de asemenea, studenți Erasmus, toți trec prin aceleași lucruri, așa că trebuie să vă ajutați reciproc”.

„Tocmai mă întorsesem în camera de cămin dintr-o călătorie în Germania și am ajuns la 23:58, cu doar două minute înainte să înceapă ziua mea. Credeam că dorm colegii mei de cameră, dar când am deschis ușa încet, i-am găsit așteptându-mă cu un mic tort”, spune Irem, povestind entuziasmată despre amintirea ei preferată din mobilitatea Erasmus+.  „Fiind prima mea zi de naștere departe de casă, acea surpriză a însemnat enorm pentru mine și m-a emoționat foarte mult. Este un moment pe care mi-l voi aminti mereu”.

„Toată lumea ar trebui să viziteze România, e o țară frumoasă, mai ales orașul meu de schimb (Iași, n.r.)”, spune Irem, care își descrie experiența Erasmus ca fiind „uimitoare, nebunească și distractivă”. Când se întoarce în Turcia, plănuiește să se alăture filialei ESN, pentru că „m-au făcut să mă simt ca acasă și că aparțin acestui loc, lucru pe care vreau să-l ofer și studenților care vin în orașul meu”.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este pe al doilea loc când vine vorba de universitățile alese prin programul Erasmus+. Din anul 2021, aceasta a primit peste 2.600 de studenți în facultățile sale.

Giuseppe Tassone (student din Italia, 25 ani): „Cred că cel mai bun lucru pe care îl ai în România, față de Italia, este practica”

Giuseppe a studiat la Universitatea „Sapienza” din Roma, de unde și-a luat diploma în științe biologice și a avut oportunitatea de a lucra cu „mulți studenți Erasmus”. Încă de atunci se gândea să treacă și el, la un moment dat, prin experiența asta.

Urmează să înceapă anul cinci la Universitatea „Magna Græcia” din Catanzaro, iar al doilea semestru din anul patru și l-a petrecut la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, continuându-și studiile în medicină dentară.

Peste 1.700 de studenți viitori medici decid să studieze medicina în România, fiind pe locul doi în topul domeniilor alese de studenții Erasmus+ ajunși în universitățile din România.

A ales țara noastră, și în special Clujul, deoarece i s-a spus că „Transilvania e cel mai frumos loc din România”. A pornit în aventura asta fără „nicio așteptare” și consideră că „a fost mai bine așa, pentru că atunci când pornești de la zero, poți învăța totul din propria experiență”.

Fotografii din arhiva personală.

„Am fost impresionat de cultura, mâncarea, muzica, oameni” spune studentul, iar românii, plusează el, „sunt cei mai buni din Europa”. A avut ocazia să experimenteze cultura românească, de la rachiu la manele, de la orașele românești la mâncare. Folosim „multă ceapă” și mâncăm „multă carne”, a observat el, dar spune că îi place „varza a la Cluj”. 

O experiență prin care trec aproape toți studenții Erasmus+ este o seară culturală în care încearcă mâncăruri din diferite culturi și țări. Prin experiența asta a trecut și Giuseppe. „Ne-am petrecut seara gustând din toate, povestind, râzând și învățând mici detalii despre culturile fiecăruia. A fost o seară simplă, dar chiar mi-a arătat cum Erasmus poate aduce laolaltă oameni care altfel probabil nu s-ar fi întâlnit niciodată”, spune studentul.

Sistemul universitar românesc i-a schimbat perspectiva și l-a pus în contact direct cu pacienții: „cred că cel mai bun lucru pe care îl ai în România, față de Italia, este practica. Pentru că în stomatologie, aceasta este una dintre cele mai importante părți, poți atinge, poți lucra”. 

Fără partea practică a medicinei dentare în Italia, Giuseppe a avut nevoie de îndrumare în plus de la profesorii și colegii din România, despre care ne spune că au fost „amabili întotdeauna, mai ales profesorii care erau bine pregătiți și care știind că în Italia nu facem prea multe exerciții practice mi-au acordat mai mult timp pentru a-mi îmbunătăți tehnica de lucru”. 

A vizitat Bucureștiul, Brașovul, Sibiul și Budapesta din Ungaria. „Nu mi-a plăcut Bucureștiul, mi s-a părut cam murdar”, povestește studentul. Preferă Sibiul care „seamănă foarte mult cu un oraș italian”. 

Giuseppe consideră că „partea bună a programului Erasmus nu este doar programul de studii, ci viața Erasmus și faptul că poți cunoaște mulți oameni, poți descoperi multe culturi, multe limbi, multe mâncăruri, multă distracție”. Însă pentru că trebuie să interacționezi constant cu oameni noi, să înveți o limbă nouă și să gândești în alta, „ar trebui să ai o personalitate deschisă, pentru că viața în cadrul programului Erasmus nu este simplă”.

Când s-a întors în Italia, Giuseppe i-a spus coordonatorului său din Italia că au nevoie de practică. „Studiem șase ani și apoi nu putem face nimic”, a argumentat el. 

Editoare: Raluca Cristea