„Încă o zi în care n-am folosit teorema lui Pitagora”. Încă un an fără o îmbunătățire în nivelul de literație al elevilor români, arată raportul pe 2023

„Încă o zi în care n-am folosit teorema lui Pitagora”. Încă un an fără o îmbunătățire în nivelul de literație al elevilor români, arată raportul pe 2023

4 din 10 elevi români de școală generală nu înțeleg un text pe care îl citesc, fie că vorbim de textul unui afiș stradal sau chiar semnele de circulație. Asta arată Raportul național de literație pe 2023. La fel arătau cifrele și anul trecut. Ministerul Educației promite însă că prin noua lege se va reduce analfabetismul funcțional până în 2030 la jumătate. Am întrebat-o pe Gabi Bartic, CEO al platformei de evaluare standardizată Brio, despre rezultatele cercetării și cum s-ar putea interveni pentru a îmbunătăți pregătirea elevilor.

29.04.2023

de Andreea Archip

Lansat vineri, pe 28 aprilie, Raportul Național de Literație 2023, realizat de Brio și Asociația pentru Valori în Educație, arată, printre altele că:

  • 42% dintre elevii de gimnaziu au obținut scorul „nefuncțional”, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație;
  • 47% se încadrează la nivelul „minim funcțional” al literației, adică nu ar putea înțelege prevederile unui contract de muncă, de exemplu;
  • la finalizarea ciclului primar și gimnazial, nivelul de nefuncționalitate al elevilor scade cu mai puțin de 4%.

UPDATE 1 MAI:

Cercetarea este realizată pe o bază de date totală compusă din aproape 15.000 de aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII, au spus autorii. Mai multe voci au contestat însă reprezentativitatea acestor rezultate, inclusiv cercetătorul Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii.

Acesta a prezentat o analiză pentru Edupedu în care sublinia „trei concluzii greșite” din acest raport: faptul că studiul nu ar fi unul național, că școala nu aduce progrese în rezultatele elevilor și că poți spune că alfabetizarea copiilor crește sau scade doar dacă testezi repetat aceiași copii pentru o perioadă mai lungă de timp.

Am revenit către Gabi Bartic de la Brio pentru a explica cum s-a realizat studiul și acuratețea rezultatelor.

Școala 9: Au existat mai multe voci care au contestat reprezentativitatea studiului prezentat. Vă rugăm să ne explicați cum au fost colectate datele.

- Eu am spus la deschiderea conferinței că există un tip de date, datele PISA, incontestabile statistic. Acelea sunt date care nu se colectează cu alt scop decât să ofere o statistică corectă a țării respective.

Datele noastre sunt extrase nu dintr-un studiu, sunt date oferite ca urmare a aplicării constante a unui instrument (testele Brio, n.r.) în viața reală. Ceea ce înseamnă așa: noi am folosit acest instrument pentru intervenție la nivel de școală și de clasă și de copil timp de trei ani. În ultimul an am avut peste 50 de mii de aplicări ale instrumentului în viața reală, în diverse locuri din țară. Din aceste 50 de mii, pentru că avem date consistente în aplicările noastre, am extras un eșantion de 15.000 care acoperă toate regiunile de dezvoltare, în mod egal toate categoriile de vârstă și în mod egal distribuția masculin feminin și urban-rural.

Aceste date nu respectă în mod evident eșantionarea clasică pe care o dă Institutul Național de Statistică.

Adică nu este eșantion reprezentativ cum cer studiile sociologice...

- ...așa cum se cere la sondajele de opinie. Însă eșantionul reprezentativ pentru România este 1.200, noi avem de mai bine de zece ori mai mult. Vorbim de 15.000 de aplicări și media aplicărilor noastre, a celor 50.000 e aceeași, nu e diferită. La fel de bine, mediile noastre pică pe ultimă aplicare PISA, ele respectă ultima aplicare PISA, și ca distribuție geografică și pe sex, nemaivorbind de faptul că și rezultatele pică pe ultima aplicare PISA.

Dacă s-ar fi respectat eșantionarea reprezentativă, s-ar fi schimbat datele?

- Datele nu ar fi stat foarte diferit. E adevărat însă că din ruralul profund, despre care vorbește toată lumea - pe care nu-l măsoară nimeni de fapt, ăla fără acces la internet, fără participare în sistemul formal de educație, pentru că cei mai mulți nu se duc la școală - acolo nu avem date. Dar nici PISA nu are date de acolo, PISA testând doar copiii înrolați în sistemul de educație. Dar sunt curioasă cine are date din acel rural.

Acele date ar vicia aceste rezultate doar în mod negativ, adică ar crește rata de analfabetism funcțional, nu ar scădea-o.

În ceea ce privește îmbunătățirea rezultatelor după un ciclu școlar, critica adusă cercetării dumneavoastră spune că pentru a vedea cu adevărat îmbunătățirea trebuie să urmărești evoluția acelorași elevi.

- Rapoartele PISA arată creșterea sau scăderea nivelului de literație al unei țări testând mereu altă populație. Sondajele de opinie arată creșterea sau scăderea preferințelor electorale ale unei țări testând mereu altă populație: noi spune că partidul cutare crește de la un an la altul sau scade netestând exact aceeași populație, dar testând felii de populație care ne oferă o radiografie reprezentativă a societății la momentul respectiv. Noi nu facem sondaje de opinie utilizând exact aceeași oameni. Facem sondaje pe niște oameni care ne dau niște trenduri, dar nu testezi aceeași oameni în condiții similare.

Când vorbim despre IQ-ul în creștere sau scădere pentru o țară, testăm mereu alți oameni. Ba chiar teoria evoluției nu a studiat, sub un clopot, aceeași maimuță devenind om.

Despre lansarea studiului

Prezentă la eveniment, Ministra Educației Ligia Deca a amintit dintre măsurile incluse în proiectele de legi, dezbătute acum în Parlament. „...în proiectul Legii învățământului preuniversitar sunt prevăzute demersuri concrete, cel mai important fiind Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Acesta include Platforma de alfabetizare funcțională, ce va conține teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională care vor fi aplicate anual, pentru fundamentarea măsurilor de intervenție necesare pentru ca fiecare elev să își atingă potențialul. Ținta acestor măsuri este reducerea, până în 2030, cu 50%, a ratei de analfabetism funcțional”, a spus Ligia Deca, Ministrul Educației. 

Analfabetismul funcțional presupune alte două componente pe lângă cea de literație: alfabetizarea matematică și alfabetizarea științifică.

Gabi Bartic a explicat pentru Școala 9 rezultatele obținute în cadrul raportului de literație din acest an și intervenția necesară pentru îmbunătățirea pregătirii elevilor.

„Școala nu face mai nimic pentru a scădea nivelul de analfabetism funcțional”

- Care sunt noutățile absolute din acest raport față de acel de anul trecut?

- Procentele sunt aceleași. Avem noutăți la nivel de metodologie, în sensul că, pentru a combate criticile legate de raportul trecut, am lucrat foarte mult pe reprezentativitatea eșantionului. Însă am lucrat și pe zona de intervenție, și anume ce face școala pentru acești copii. Cifrele pe care le-am dat publicității astăzi (28 aprilie 2023, n.r.) sunt foarte triste.

Aș putea să le rezum în ideea că școala nu face mai nimic pentru a scădea nivelul de analfabetism funcțional și asta nu trebuie să fie într-o lege sau într-o reglementare de la minister, ci în abordarea fiecăruia dintre profesori care ar trebui să înțeleagă că elevii nu mai trebuie să primească texte și informații în mod pasiv, ci în mod activ și implicându-se, lucrând ei înșiși cu informația pe care o au în față.

Ceea ce este esențial în acest raport, pe lângă procentele clasice că fetele sunt mai bune decât băieții, că nu este vreo diferență între regiuni istorice, este că până când nu-i vom vedea pe copiii din fața noastră și nu-i vom lăsa să aibă opinii critice despre orice text văd, până când n-o să valorizăm opinia lor și părerile lor, indiferent cât de sumare sau limitate sunt ele, nu vom crește nivelul de alfabetizare funcțională al țării ăsteia.

Discutăm despre niște copii care ies din școală știind la istorie, știind la geografie și română, dar nu sunt capabili să facă inferențe cu textul. Sunt doar cunoștințe seci, dar pe care nu știu să le operaționalizeze, să le pună în legătură și să le folosească în viața de zi cu zi.

De câte ori n-am auzit copii care spun „încă o zi în care n-am folosit teorema lui Pitagora”? Pentru că pentru ei sunt niște cunoștințe seci. Până când noi n-o să le luăm aceste cunoștințe seci și n-o să le traducem pe înțelesul lor și o să le arătăm la ce-i ajută fiecare cunoștință pe care școala o cere, până atunci toate eforturile noastre ca societate vor fi în zadar.

- Din concluziile raportului am văzut că există o ușoară scădere a gradului de nefuncționalitate cu 4% de la un ciclu de învățământ la altul, adică o îmbunătățire de doar 4% după opt ani de școală. Ce ne trebuie ca să creștem acest procent?

Dacă facem intervenții serioase pe clasă încă din ciclul primar, copiii pot să ajungă rapid să fie capabili de reflecție asupra textului. Dar trebuie să le creăm acest organ al gândirii critice vizavi de orice citesc.

Până când nu le vom deschide apetitul de a reflecta asupra oricărui text, până când nu vom citi cu ei activ, ascultarea trebuie să fie activă, până când nu-i vom întreba despre opiniile lor, până atunci nu se va întâmpla nimic.

Asta s-ar putea întâmpla de pe o zi pe alta.

- Așa rapid?

- Da, foarte repede. Trebuie doar o schimbare a felului în care profesorul se raportează la ei. Dacă profesorii din fața copiilor vor veni cu un alt mindset în care nu sunt doar „magister dixit”, cu ei la catedră și copiii care trebuie să asculte și să noteze cuvânt cu cuvânt, atunci se va produce acest declic în copil și el va fi învățat că poate să interacționeze cu textul și nu să-l reproducă.

„Nu putem să ne bazăm pe cei 2% elevi excepționali și să ignorăm suveran restul de 98%”

- De ce avem constant diferențe între rezultatele fetelor și ale băieților?

- Fetele sunt mai analitice în general, prin construcție, și din acest motiv există diferențe, și ele există și la nivelul testelor PISA în tot spațiul OECD (Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, n.r.). Întotdeauna fetele vor avea un rezultat mai bun la înțelegerea textului și la utilizarea informațiilor din text decât băieții. Băieții vor fi întotdeauna mai buni pe zona de numerație și literație științifică.

- Procentul copiilor înalt funcțional este unul foarte mic. Cu toate acestea, în spațiul public discuția generală este în continuare de tipul „învățământul românesc e bun fiindcă avem olimpici”. De ce?

- Avem olimpici, dar acei olimpici sunt, așa cum ne zic cifrele, într-un ecart de 2%. Deci nu putem să stăm cu întreg sistemul de educație bazându-ne doar pe cei 2% care sunt vârfurile noastre, când restul de 98% trebuie ridicat cât mai mult.

Cei 2% sunt niște excepționali și este meritul lor, ca natură, ca background și efort al părinților care s-au implicat foarte mult și al profesorilor lor. Dar pentru restul de 98% avem nevoie de intervenție serioasă, nu putem să ne bazăm doar pe acești 2% de excepționali și să îi ignorăm suveran pe restul.

 

Cercetarea se bazează pe o bază de date totală compusă din aproape 15.000 de aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII.

Datele din „Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România” au fost colectate prin intermediul unui instrument de evaluare (test) dezvoltat cu sprijinul AVE și al altor ONG-uri: Teach for Romania, InfinitEdu, Asociația Lectura și Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice, Asociația OvidiuRo, Fundația Noi Orizonturi, Asociaţia Română de Literație. Din 2021, testul de evaluare a literației a fost inclus în platforma gratuită Alfabetar.ro, iar din 2022, eficiența testării a fost mult îmbunătățită de Digital Nation, partener de tehnologie. Testul de literație poate fi accesat gratuit atât de elevi (clasele I-VIII), cât și de învățători și profesori.

Platforma de literație Alfabetar.ro și Raportul de literație sunt sprijinite de BRD GROUPE SOCIETE GENERALE, BRD Asigurări de Viață, BRD Asset Management și de către Societe Generale Global Solution Centre. 

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

literatie, analfabetism, analfabetism functional, raport literatie

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile