
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

Am ales, în vreme de război, să discutăm despre școală. Pentru că, atâta vreme cît școlile continuă să funcționeze, avem o șansă să oprim războaiele. Rusia este astăzi, într-un fel, prizoniera involuntară a deciziilor conducerii sale beligerante și care tulbură pacea lumii. Rusia este locul unde, spune o familie de români care locuiește de 8 ani la Moscova, portretul lui Vladimir Putin e în sălile de clasă deși „nu le impune nimeni. Ci pur și simplu ei îl văd ca pe un lider”. Dar în Rusia se face și școală. Să vedem cum. Pentru că am ales să vorbim despre școală.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) i-a dat dreptate unui tată care a reclamat Ministerul Educației după ce copilul lui a fost refuzat la înscrierea în clasa pregătitoare. Acesta împlinea vârsta de 6 ani la trei zile după termenul prevăzut. Ziua lui de naștere e pe 3 ianuarie, iar termenul impus de metodologie este 31 decembrie. Ministerul a contestat decizia CNCD care îi cere să schimbe metodologia Numai în București erau anual în jur de 200 de copii în această situație: părinții voiau să-i înscrie, aveau o dezvoltare psihosomatică care le permitea să facă față clasei pregătitoare, dar erau refuzați.
Am vorbit cu cinci directori de școli generale și licee despre cum arată la firul ierbii măsurile de austeritate aplicate în educație. În școlile mici de la țară, de exemplu, profesorii titulari vor lua ore din materii pe care nu le-au mai predat, doar ca să aibă un salariu întreg sau își vor completa norma în cinci școli. „Elevul va avea cel mai mult de suferit”, spun aproape la unison.