După ce a construit 28 de case pentru familii vulnerabile, Bogdan Tănasă, un antreprenor de 47 de ani, face la doi pași de Iași, în comuna Popricani, un centru educațional. Construcția de 600.000 de euro, strânși toți din donații, este deja gata, iar din toamnă cel puțin o sută de elevi vor învăța aici să fie instalatori, electricieni, strungari sau croitorese și vor mânca o masă caldă după școală.
Alexandra Muscalu, profesoară de engleză în două localități din Ilfov, s-a încăpățânat să le arate copiilor cât de folositoare poate fi o limbă străină. După un an la catedră a realizat, cu ajutorul colegilor, o sală de lectură modernă care a dus și la scăderea abandonului școlar. Asta pe lângă vizitele acasă și întâlnirile regulate cu părinții. „E nevoie de a schimba școala într-un mediu prietenos, un mediu în care să nu existe teama de exprimare”, crede tânăra profesoară.
Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc.