Anul 2022 a fost unul plin de acțiune pe scena științifică. Am reușit să deviem un asteroid, am reușit să facem computerele să scrie texte complexe, am văzut universul cum nu l-am mai văzut niciodată prin lentila telescopului James Webb și am reprodus fuziunea nucleară cu succes, adică am reușit să facem ce până acum puteau doar stelele. Și ca să înțelegeți cât de importante sunt aceste lucruri pentru omenire, aveți un indiciu în formularea mea: „am reușit”, „am făcut”. Ne adjudecăm cu toți, lingvistic, și apoi în viața de zi cu zi, reușitele științei. Sunt ale noastre, ale tuturor. Să nu uităm însă că, întâi de toate, sunt ale cercetătorilor încăpățânați și temerari și ale guvernelor care le dau banii și scena să facă asta. În prima zi din 2023, să ciocnim pentru ei!
Originalitatea a fost cheia către primul loc la naționala Olimpiadei „Lectura ca Abilitate de Viață”, spune, pentru Școala 9, Diana Găbureac, elevă în clasa a XII-a la mate-info, la Colegiul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu Mureș. Ea a convins juriul prin abordarea unor subiecte la care ceilalți concurenți nu s-au gândit. La prima probă a scris despre emanciparea femeii în Iran, iar la oral a vorbit despre cum, din dragoste, faci tot posibilul să-i salvezi pe ceilalți. Și a dat drept exemplu cazul celor aflați la clubul Colectiv în 2015. „A fost un subiect dureros de dezbătut, dar am încercat să ne concentrăm”, povestește Diana. Adolescenta va reprezenta România la Olimpiada Internațională de Lectură din septembrie.
O nouă cercetare condusă de Universitatea din Leicester, Marea Britanie, arată că nu câștigurile anterioare îi fac pe oameni să trișeze ca să-și mențină statutul de învingător. Aceasta a fost descoperirea unui studiu de acum șase ani pe care l-au refăcut și contrazis. Ce îi face pe oameni să trișeze la teste, să-și plagieze lucrările sau să fure este modul în care se raportează la inegalitățile din societate. Cum au cercetat aceste comportamente?