Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Ministrul Educației din Republica Moldova, Igor Șarov, a explicat demersurile pe care le-a făcut ca să țină cât mai mult școlile deschise pe timp de pandemie și să-i pregătească pe profesori să predea online.
Republica Moldova a început anul școlar cu toate școlile deschise și au încheiat primul semestru, pe 25 octombrie, cu doar 19 școli în carantină, din 1240. Adică sub 2%. Prin comparație, în această săptămână, în România, numărul școlilor în care se predă online și în sistemul hibrid este mai mare decât al celor în care se învață față în față.
Am vorbit cu profesori de istorie ca să aflăm cum predau revoluția din 1989, în contextul în care justiția și societatea încă dezbat ce s-a întâmplat acum 30 de ani.