Patru profesoare dintr-un sat mic din județul Olt vorbesc despre România și ce încă le face să se simtă mândre că locuiesc aici. Sunt dezamăgite de multe, de politicile publice care vin în sistem peste noapte, de lipsa resurselor și a viziunii. Dar pentru toate a rămas un punct care încă le luminează: oamenii. Oamenii care le-au format și oamenii mici pe care îi formează ele acum: „Vreau să-i văd pe copii oameni mari. Să-i văd realizați.”
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Părinții care întârziau cu plata mesei au fost avertizați printr-un afiș „să nu mai aducă copiii la grădiniță”, iar pe dulap exista lista cu restanțierii la produsele de igienă personală: hârtie igienică, săpun lichid sau prosoape de hârtie. S-a întâmplat la grădinița „Rază de soare” din Bacău. Părinții s-au revoltat, au făcut plângere la inspectorat, iar conducerea școlii a recunoscut ca nefericită gestionarea situației, dar susține și că totul este legal. Acest caz deschide însă o discuție importantă despre bugetul școlilor, în ce măsură sunt prea puțini bani sau doar sunt manageriați prost.