Fiecare am făcut (credem noi) măcar o dată un set de analize medicale cu scopul de a ne evalua starea de sănătate. Acum, haideți să ne amintim cum am procedat. Am început să ne impunem, cu vreo două săptămâni înainte de controlul cu pricina, un stil de viață sănătos, am consumat mai puține grăsimi și glucide, am consumat legume și fructe, am mers pe jos cel puțin douăzeci de minute pe zi, pentru ca rezultatele analizelor să fie bune? Apoi, după ce analizele au revelat un indice glicemic sau nivel al colesterolului în parametri normali, am continuat cu modul de viață pre-analiză, nu? Știm, știm, răspunsul este negativ în ambele cazuri, fiindcă nu vrem să ne furăm singuri pălăria când vine vorba de sănătatea noastră. De ce însă, atunci când vine vorba de evaluarea nivelului de competențe al copiilor personali sau al elevilor noștri ne place să denaturăm rezultatele?
Suntem în punctul în care asigurarea calității în învățământ, și în învățământul superior, riscă să devină un slogan, consideră profesorul univ. dr. Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. El a oferit publicației Școala 9 o amplă analiză despre ceea ce înseamnă universitatea românească modernă și criteriile de promovare. E o critică a actualelor aranjamente universitare, e un text esențial ce poate genera o polemică. Aceasta este prima parte.
Agenția care acreditează școlile de stat și private a fost verificată anul trecut de Ministerul Educației, instituție în curtea căreia se află. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu semnala în august 2021 mai multe nereguli la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) și cerea mai multor instituții ale statului să facă anchete: Curții de Conturi, Agenției de Integritate și Parchetului de pe Lângă Judecătoria Sectorului 1. Școala 9 a solicitat informații despre stadiul verificărilor și a aflat că lucrurile nu stau foarte diferit de momentul în care acestea au fost cerute.