Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Mai bine de două luni au trecut de la preluarea mandatului de ministru al Educației de către Ligia Deca, anterior consilieră prezidențială pentru Educație și Cercetare a președintelui Iohannis. După preluarea mandatului, Ligia Deca a oferit comunicării ministerului o interfață mai prietenoasă, lansând chiar și un podcast al ministerului, a anunțat o revizuire a pachetului de legi în urma procesului de consultare publică și a lansat câteva campanii online. De pildă, cea care vizează promovarea oamenilor care și-au dedicat viața educației, de la profesori la directori, bibliotecari sau personal didactic auxiliar, îngrijitori etc. Doar legile România Educată întârzie să apară, pe măsură ce zilele ultimei luni a anului trec chiar mai repede.
Cadrele didactice care sunt anchetate pentru luare de mită și fals pentru deturnarea de fonduri europene își mai pot păstra funcțiile de conducere într-o universitate? Cazul mai multor profesori de la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara ridică din nou problema eticii universitare și cum poate fi combătută corupția din facultăți. Ce spun datele din anchetă?