Astăzi, când din ce în ce mai multe primării gâfâie de povara plății facturilor pentru utilități în școli, iar elevii se întreabă cu ce vor ajunge la școală, cred că este momentul potrivit să (re)aducem în discuție subiectul reorganizării administrative. Implicit, cred că este de datoria societății civile să facă presiune pe Guvernul României pentru un proces onest de deliberare.
În orașul cercetătorilor, un grup de tineri de la Institutul de Științe Spațiale calculează parametri cosmici, analizează date, construiesc cataloage de găuri negre și contribuie la una dintre cele mai mari misiuni ale Agenției Spațiale Europene.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
