Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Senatorii au adoptat o lege care interzice orice referire în școli și universități despre identitatea de gen. Asta înseamnă nu doar că se interzic discuțiile despre egalitate între femei și bărbați sau homosexualitate, ci ar duce și la desființarea unor masterate specializate pe această problematică din universități. Profesoara universitară Ionela Băluță, specializată în studii de gen, a explicat pentru Școala9, de ce această lege ne proiectează în România de dinainte de 1989.
Educația ar trebui să ne ajute să fim oameni mai buni, nu doar să ajungem „angajabili”, crede Mitch Whitehead. Pentru el, filosof la bază și designer de experiențe de învățare, scopul educației nu e succesul măsurat în note și diplome, ci capacitatea de a trăi o viață cu sens, alături de ceilalți.