Liceul de lângă Dunăre care scoate agricultori: „Veniți de la grădiniță și ieșiți calificați”

• Pe 19 și 20 iulie, suntem la Călărași. De la ora 10.30, la Muzeul Municipal din oraș, profesori, directori de școală, părinți, elevi și reprezentanți din administrația locală sunt invitați la dezbaterea „REZOLVAT. Soluții în educația din Călărași”. De la 17.00 are loc proiecția filmului cult „Balanța”, în regia lui Lucian Pintilie, iar duminică, de la 10.00 au loc două ateliere gratuite pentru copii susținute de artistul Matei Udriște. Mai multe detalii aici. Evenimentul face parte din Caravana Culturală Fundația9.

„Nu vă uitați că sunt în rochie, merg pe câmp și muncesc toată vara. Am fost la spicuit, la orice muncă. Îmi place”, spune Alina Zaharia, elevă în clasa a zecea la Liceul nr. 1 din Borcea, singurul din comună. E îmbrăcată într-o rochie albă cu flori albastre strânsă în talie, părul îi cade negru peste umeri, are un machiaj perfect. Vorbim pe holurile tăcute ale școlii. Se simte vacanța în aer. 

La anul, când o să termine clasa a XI-a, se va înscrie la liceu (elevii de la profesională termină în clasa a XI-a și nu mai dau Bacul, n.r.), căci vrea să dea bacalaureatul, pe care o să-l și ia „că sunt fată deșteaptă”. Majoritatea colegilor ei își vor lua diploma de absolvire și se vor angaja. Firmele din Borcea, specializate în agricultură, adică fix profilul liceului, abia îi așteaptă. 

„Vă spun sincer, inițial nu voiam să vin la acest liceu. Eu sunt de aici din sat și ai mei m-au încurajat să vin că este un liceu bun. Am zis că încerc. Am venit în primul an, mi-a plăcut foarte mult, m-am transferat la Călărași și nu mi-a plăcut, m-am întors aici și simt că aici mă regăsesc”, spune tânăra. Are planul gata: după Bac o să-și facă o afacere. „În agricultură e foarte bine, te formează și îți poți face o fermă a ta, în curte îți poți face un solar și să-ți scoți banii tăi, sunt multe lucruri.”

Ochii i-au fost deschiși aici la liceu, spune ea, profesorii ei i-au arătat câte oportunități sunt dacă înveți și te ții de treabă. „Chit că sunt așa aranjată, mie îmi place în agricultură foarte mult!”, mai trage o linie sub prejudecata de care se tot lovește, că eleganța n-are legătură cu munca la câmp. 

Tudor Ciurean, colegul ei de clasă, se gândește serios să-și ia carnetul de tractorist. Nu vrea să dea examenul de maturitate, are alte planuri. „Aș vrea să dau întâi B-ul și apoi există opțiuni în agricultură. Mecanica e ușoară, m-am descurcat anul trecut, pe semănători, pe tractoare. Am avut Porțile deschise și ne-am urcat în tractor. Mi-a plăcut”, spune tânărul. N-a vrut să facă naveta la oraș. Să intre la liceul din sat a fost cea mai intuitivă alegere, mai ales că mai are patru frați acasă. Ar fi fost prea mare efortul pentru familia sa.

• În România, doar 13% dintre licee sunt în mediul rural. Mai mult, 86% dintre elevii de la țară care merg la liceu se duc la cele din orașe, fac naveta sau puțini stau la cămin, potrivit unui studiu al Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, citat de Edupedu. 
• Un alt paradox la noi este că, deși majoritatea elevilor români sunt înscriși la profesional, aceștia nu au parte de alegerile pe care și le doresc, arată rapoartele Organizației de Cooperare și Dezvoltate Economică. În plus, rata abandonului în învățământul tehnic este și de trei ori mai mare decât la teoretic.

Pentru Tudor însă, tânărul solid, învățat cu munca grea în gospodărie, care vorbește cu voce joasă, timidă, s-a întâlnit cererea cu oferta. Dacă o să ajungă un tractorist bun, Tudor o să poată avea un salariu triplu decât un profesor debutant. „Poate să ajungă la 10.000 de lei net pe lună. Iar un tehnician în agricultură are vreo 5.000 de lei net. Trebuie doar să vrei. Avem un absolvent care a ajuns șef de fermă!”, face reclamă profesoara de agricultură Monica Dițiu.

Bărăganul

Borcea stă pe o comoară. Localitatea de pe malul Dunării, în Câmpia Bărăganului, are terenuri numai bune pentru agricultură. „Doar cultură mare”, spune Monica Dițiu în timp ce mă duce cu mașina să-mi arate comuna. Vedem și pe-o parte și pe alta lanuri de porumb, grâu, orz, floarea soarelui. O comună în care fostele IAS-uri (întreprindere agricolă de stat) nu au murit după Revoluție, ba chiar au prosperat sub conducere privată. Mai multe ferme caută forță de muncă și Liceul nr. 1 din Borcea este o sursă importantă. Aici se pregătesc agricultori în culturi de câmp (școala profesională) și tehnicieni în agricultură (liceu seral).

În clasamentele naționale a reușitei la Bac, liceul din Borcea este menționat pe ultimele locuri. A avut 0% între 2019 și 2022, în anii când avea clase terminale de liceu și 5-6 elevi îl susțineau. Aici, majoritatea elevilor vor să se angajeze la final și nu mai dau examenul de bacalaureat. Trebuie pusă o altă lupă pe ce înseamnă performanță la liceul de pe brațul Dunării decât la celelalte licee teoretice, cred cadrele didactice ale acestuia. „Anul ăsta am avut promovabilitate de 50%”, spune directoarea Aneta Ilie-Achim. E mai mult o glumă, căci au participat doar doi elevi la examen, din generațiile anterioare. Când ai puțini elevi, cifrele pot să te ducă rapid de la ultimul loc la mijlocul clasamentului. 

S-au adunat în cancelarie, directoarea, învățătoarea Alina Popa, profesoara de franceză Niculina Crînghea, profesoara de muzică Cornelia Popa, profesoara de agricultură Monica Dițiu și consiliera școlară Ramona Sotir, în ultima săptămână de școală. Secretara le mai aduce hârtii la semnat, un părinte le mai bate la ușă pentru o informație. Anul școlar se încheie mai târziu pentru elevii de la profilul tehnologic, așa că ultima săptămână din iunie este ultima de școală pentru ei.

A fost un an plin pentru liceul de la Borcea. Au implementat un proiect cu fonduri din  Programul Național de Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) prin care elevii au avut parte de o masă caldă, educație remedială și un ghiozdan cu rechizite, iar din toamnă pornesc o școală a părinților, prin care să primească consiliere și sprijin în relația cu copiii. Acum desfășoară un proiect în parteneriat cu o asociație ca să se echipeze cu utilaje pentru practică. Prin Agenția pentru Finanțarea investițiilor Rurale au câștigat un proiect pe fonduri europene de peste 1 milion de euro prin care își vor lua un tractor nou cu toată gama de utilaje, vor reface sera, își vor pune panouri fotovoltaice și vor amenaja o sală de mese. 

Schimbările de la Minister la firul ierbii

Dar pe final de an școlar, aceste reușite sunt umbrite de incertitudinile legate de măsurile fiscale recent anunțate de Ministerul Educației, dar și de noile planurile cadru. „Avem nevoie de creșterea numărului de ore de limbi străine. Mai ales că trebuie să ne deschidem către proiecte europene, Erasmus și nu numai, copiii dacă nu se bazează cel puțin pe o limbă străină… Doar engleză nu e suficient”, spune directoarea care este și profesoară de franceză. 

Apoi, un bacalaureat diferențiat între teoretic și tehnologic ar poziționa altfel liceul lor în clasamentele generale, crede aceasta. „Cred că ar trebuie să aibă posibilitatea să-și aleagă disciplina la bacalaureat din profilul respectiv, că acolo sunt cele mai multe ore. Și subiectele mai ales la matematică ar trebui diferențiate, există acum o diferențiere pe filieră, dar ar trebui făcută încă una în funcție de numărul de ore pe care elevii îl au”, mai spune directoarea.  

O problemă națională cu care se confruntă și Borcea este scăderea numărului de elevi. Migrație, scăderea natalității

„Când eram elevă în școala asta erau patru clase paralele. Apoi în 1990, au fost ani buni câte 3 clase paralele și acum avem câte una. Erau clase și numeroase, câte 30 de elevi”, povestește și profesoara de franceză Niculina Crînghea, care predă la Liceul nr. 1 Borcea din 1990.

35 de ani la catedră și 33 de miniștri ai educației. Profesoara care se apropie de pensie spune că i-a rămas viu în minte sfatul unui profesor când a intrat prima oară în cancelarie: „«Să ai grijă de tine, că puțini ies întregi din educație!» M-a și speriat atunci.” Ea e decisă însă „să iasă întreagă”.

Încearcă să aibă grijă unii de alții în cancelaria cu 50 de profesori care le predau celor 800 de elevi ai liceului din Borcea, de la grădiniță la liceu. „Sunt și certuri, să nu credeți, e firesc. Dar lucrăm bine împreună și învățăm unii de la alții, suntem deschiși”, completează directoarea. 

Deși unii sunt nostalgici după „regulile stricte” de când ai intrat la catedră, spun că înțeleg că generațiile se schimbă și e nevoie ca și ei să o facă. Încearcă să aibă grijă de elevii de la care își doresc, la final de liceu, dincolo de diplomele și calificările cu care vor pleca, „să poată să facă față vieții care nu e mereu bună cu noi”, după cum spune profesoara de franceză. 

„Eu le spun cât de mult contează să fii cel mai bun electrician, instalator, sudor, sunt meserii bine plătite… Dar dacă toată lumea îți spune că trebuie să faci facultate. Agricultor! Îți poți face o seră de flori, o florărie…”, mai spune Niculina Crînghea. 

„Veniți de la grădiniță și ieșiți calificați”, găsește pe loc un slogan directoarea. 

(Dez)avantajul de a fi la țară

Muncă de lămurire cu părinții când e vorba de alegerea liceului face și Ramona Sotir, consiliera școlară: „Am un proiect în anii terminali de gimnaziu și le prezint toate liceele. Eu sunt absolventă de liceu tehnologic și atunci vorbesc și din perspectiva mea, le dau exemplul personal. Când avem Ziua porților deschise, le spunem despre beneficiile unui liceu tehnologic: bursele, calificarea obținută, avantajele din domeniu. Dar acum depinde de părinți. Dezavantajul este și legat de faptul că suntem la țară. Doar că noi de aici îl considerăm un avantaj…”.

Odată ce se înscriu la liceu, elevii îi prind gustul. Primesc sprijin și emoțional pe ce probleme întâlnesc. Cabinetul Ramonei Sotir e mereu deschis pentru consiliere 1 la 1, dar face și ore tematice cu elevii despre sănătatea la adolescență, bullying, relații. 

„Am avut probleme de la ceva banal, probleme cu somnul, au venit să mă întrebe ce pot face, până la probleme în relație sau în familie, cum să comunic cu mama, nu mă mai înțeleg. La somn prima recomandare e să nu mai stea pe telefon seara. Ei fiind deja mai mari, nu-și mai văd viața fără telefon, dar sunt care acceptă. Cei care au respectat-o au venit foarte mândri să îmi spună că a funcționat”, spune consiliera. 

Ce își dorește ea cel mai mult? „Să le ofer copiilor voce, să știe că sunt ascultați. În psihologie și consiliere nu e așa ușor, aplic și gata rezultatele!, sunt multe variabile până la rezultate, dar când vezi o evoluție cât de mică…”

„Foarte important să reducem prăpastia între elevi și profesori. Elevul are nevoie să te simtă alături pentru orice, nu numai să predăm, să transmitem niște cunoștințe, să simtă că îl ajutăm, că este ascultat”, o completează și directoarea Aneta Ilie-Achim.