Îmi amintesc de profesorul meu de română. Impunător, cu un mers regal. Intra în clasă (nu știu cum se făcea că ora de română era de cele mai multe ori după cea de sport), strâmba din nas și spunea: „Trei lucruri sunt urâte în lumea asta: să minți, să furi și să duhnești.” Înțelegeam ce voia să spună (mai ales atunci când folosea ultimul verb) și încercam din răsputeri să îndepărtăm de noi, în mica baie a școlii, cu apă rece, în acele vremuri în care antiperspirantele erau doar ilustrații de Neckermann, mirosul de transpirație. Ne atrăgea atenția acest ultim verb (bine, el nu folosea verbul „a duhni”, ci un altul, mult mai dur ca sonoritate), iar celelalte două treceau cumva în plan secund.
Mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite, arată o cercetare din 2017. Deși este interzisă prin lege de aproape trei ani și se pedepsește cu amendă de până la 10.000 de lei, hărțuirea stradală este încă un subiect prea puțin discutat. În lipsa informării și a educației pe această temă, de multe ori victimele nici nu realizează că remarcile cu tentă sexuală sunt agresiuni, iar agresorii nu își dau seama că ceea ce fac este greșit, avertizează specialiștii.
Războiul din Ucraina a pus familii cu copii pe drumuri. Am văzut imaginile sfâșietoare de la granițele românești, oameni cu viețile într-un bagaj și fețe plânse. Unicef estimează că în acest moment 350 de mii de copii ucraineni nu mai au acces la educație, dar aproape toți cei 8 milioane vor fi afectați într-un fel de conflict. Războaiele globale au răpit dreptul la educație pentru 27 de milioane de copii în acest moment.