„— Doamne, măi femeie, Doamne [...] zicea tata, văzând-o aşa de ahotnică pentru mine. Dac-ar fi să iasă toţi învăţaţi, după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele. [...] Oare Grigore a lui Petre Lucăi de la noi din sat pe la şcoli a învăţat, de ştie a spune atâtea bongoase şi conăcăria pe la nunţi? Nu vezi tu că, dacă nu-i glagore-n cap, nu-i, şi pace bună!”
OP-ED. Dezbaterea publică privind proiectele noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal, lansată de proaspătul ministru al Educației, psihologul și profesorul universitar Daniel David, ne arată o implicare surprinzătoare a tuturor vocilor din societate. Pare că lumea dă năvală pe poarta deschisă în sfârșit de minister cu speranța rezolvării tuturor problemelor educației românești, după mulți ani de tăcere, de complicități și de consultări netransparente.
Școala a început de o lună și profesorii continuă să-și cumpere măștile din banii lor, cu toate că angajatorul ar trebui să le asigure, potrivit Codului Muncii. „E ca și cum ai beneficia de o diminuare salarială”, spun sindicaliștii din educație. Există o speranță: de pe 25 octombrie, școlile și primăriile vor putea depune proiecte la Ministerul Fondurilor Europene și banii ar putea veni până la sfârșitul anului. Sunt eligibile cheltuielile făcute de la 1 august, condiția este să fie trecut clar în proiect momentul de la care se cere decontarea. Între timp, directorii de școli și profesorii sunt lăsați să se descurce. Sunt rare cazurile în care școlile au stocuri de măști, iar dacă au, le țin pentru situațiile de urgență.