Platforma de streaming educațional SuperȘcoala le dovedește elevilor că pot să-și ia propriile decizii în ce privește procesul de învățare. La ce oră și de unde studiază, când iau o pauză și cu ajutorul cărui profesor aprofundează materia de la clasă. Au, de pildă, posibilitatea să urmărească lecții video predate de același cadru didactic din școala primară până în ultimul an de liceu. Platforma lansată în 2021 o folosesc inclusiv copii cu cerințe educaționale speciale și elevi români din diaspora. Proiectul SuperȘcoala a fost unul dintre finaliștii competiției Innovators for Children, accelerator pentru start-up-urile din educație.
În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
