Radu Ticiu este antreprenorul care a dus conceptul CoderDojo la Timișoara și a creat o rețea de învățare gratuită pentru copii și adolescenți interesați de programare și tehnologie, în general. Au sesiuni săptămânale, incluzând prezentări, interacțiuni cu experți din diferite domenii, vizite de studiu, dezvoltă proiecte și participă la competiții internaționale sau târguri de știință. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta explică de ce crede că învățarea științelor este cea mai eficientă armă contra fake news și cea mai valoroasă achiziție pentru noile generații.
Patru din zece comune nu au nici măcar o bibliotecă, şase din zece şcoli nu au bibliotecă şcolară, conform unei statistici a World Vision Romania. Apoi, în bibliotecile comunale din România încă funcționale, cărțile sunt vechi, la fel și clădirile în sine. Ca un răspuns la această nevoie, Victor Miron a căutat soluții prin care să ducă titluri noi de cărți elevilor din țară, în special cei din rural. Așa s-a născut proiectul BookTruck, un camion cu cărți, colorat și cu megafon, care umblă prin satele și pe la școlile din Cluj, dar ajunge și în alte județe.
Din totalul burselor de merit, de aproape 462.000, sub 2%, adică 8.500, merg în acest an școlar către elevii cu medii mai mici de 5. În jur de 150 de copii au medii sub 2, arată datele Ministerului Educației. Modul de acordare a burselor de merit pentru primii 30% dintr-o clasă în ordinea mediilor a creat dezbateri și a adus deopotrivă aprecieri, dar mai ales critici. Premierul Marcel Ciolacu a cerut schimbarea metodologiei, spunând că „nu poate fi acceptat” ca elevii cu nota 2 să primească burse de merit. Unde trebuie să ne uităm, totuși, când vorbim despre bursele școlare? Ar fi fost aceeași discuție dacă bursele s-ar fi numit altfel, nu „de merit”?