Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.
„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.
Cum putem schimba discursul din educația românească, lăsând în urmă „reformita cronică” de care a suferit în ultimele decenii?