„— Doamne, măi femeie, Doamne [...] zicea tata, văzând-o aşa de ahotnică pentru mine. Dac-ar fi să iasă toţi învăţaţi, după cum socoţi tu, n-ar mai avea cine să ne tragă ciubotele. [...] Oare Grigore a lui Petre Lucăi de la noi din sat pe la şcoli a învăţat, de ştie a spune atâtea bongoase şi conăcăria pe la nunţi? Nu vezi tu că, dacă nu-i glagore-n cap, nu-i, şi pace bună!”
Un profesor debutant ia astăzi în mână 1985 de lei, adică 70% din nivelul coșului minim. Când ajung la catedră, tinerii profesori nu au un mentor desemnat și din acest an Ministerul a decis să nu mai acorde burse celor care fac un masterat didactic. Parlamentari din opoziție au anunțat o propunere de creștere a salariilor cadrelor didactice cu 25% pe care vor să o treacă prin procesul legislativ. În afara dilemei de unde vin banii pentru măriri, mă întreb dacă e suficient ca să facă profesia atractivă.
Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
