Dacă vrei, poți. Dacă înveți, vei reuși. Cine e serios și muncește, îi va fi mai bine. Am auzit aceste marote de nenumărate ori. Cel mai recent, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, spunea despre copiii ce provin din familii sărace că dacă învață, pot cumula bursa socială cu cea de merit, iar asta să fie o motivație suficientă pentru părinți „să trimită copilul la școală, nu la muncă”. Am ales să vorbim astăzi despre măsurile de combatere a abandonului școlar, adesea prezentate ca un panaceu, dar care nu pot trece nici drept plasture. Și despre disprețul de a da, de la înălțimea privilegiatului, greutate voinței înaintea putinței.
Ministerul Educației lucrează la un chestionar de evaluare a procesului didactic de către elevi. Ideea nu este una nouă. Până acum elevii au încercat să facă un formular după știința lor și să-l distribuie în școli. De data asta, un sociolog, un psiholog și un expert în evaluare lucrează la itemi. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Educației Radu Szekely, din această toamnă va fi implementată varianta-pilot doar în școlile care doresc. Profesorii nu primesc nici sancțiuni și nici nu li se taie din salariu dacă feedback-ul de la elevi nu este pozitiv, ci șansa de a-și îmbunătăți metodele.
Lucrările a aproape 3700 de absolvenți de clasa a opta din Dâmbovița au fost corectate online. Proiectul pilot al Ministerului Educației a vrut să vadă dacă evaluarea digitalizată se va putea extinde în toată țara. Asta după ce anul trecut s-a înregistrat un număr record de contestații, peste 20 de mii, în unele cazuri cu diferențe de 3-4 puncte între nota inițială și cea finală. În Dâmbovița au fost în 2021 248 de contestații, o rată de promovare de aproape 73% și 8 note de zece. Anul ăsta promovabilitatea a crescut la aproape 77%, dar notele n-au mai fost atât de bune. „Nu am avut o notă de 10 la română în tot județul”, spune o mamă în poarta Școlii gimnaziale „Coresi” din Târgoviște, venită să depună contestație pentru fiica sa.